5 decembrie 2021, 15:44

Firave, sălbatice, singuratice: „Când încep să împânzească pajiști montane, este semn că a sosit și toamna”

„Ele ar fi fost surori gemene, izgonite din casă de mama vitregă: pe una primăvara şi pe alta toamna. Dumnezeu le-a transformat în flori, sorocindu-le să înflorească una primăvara şi alta toamna. În calendarul tradițional popular, înflorirea lor corespunde cu manifestarea a două importante fenomene astronomice…”

Când brândușele de toamnă, numite și brândușele morților, încep să înflorească și să împânzească pajiști montane este semn că a sosit și toamna, nota Romulus Antonescu în Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești.

Etnograful amintea că, tradițional, „toamna începe la Sântă Măria Mică, în data de 8 septembrie, și durează până la Sfântul Nicolae, celebrat la 6 decembrie”.

Când brândușele de toamnă, numite și brândușele morților, încep să înflorească și să împânzească pajiști montane, este semn că a sosit și toamna. (Romulus Antonescu) | Brândușe de toamnă, Credit foto: Mira Kaliani

De primăvară și de toamnă

Sub denumirea de brândușă, explică etnograful Romulus Antonescu, „românii au asimilat două specii de plante, la care asemănarea este dată doar de culoarea liliachie a florilor; una înflorește primăvara (Crocus heuffelions herb), cealaltă toamna (Colchicum autumnale L. )”:

Ambele simbolizează începutul și sfârșitul ciclului vegetal. Prin asimilare, brândușa de primăvară este floarea celor vii, care se bucură pentru că, prin înflorirea ei, le vestește primăvara. Se crede chiar că ea apare înainte de topirea zăpezii din cauza răutății mamei vitrege a Pământului, care o scoate cu forța afară, ca și Baba Dochia care își trimite nora în pădure să culeagă fragi copți la începutul lunii martie.

[…]

Brândușa de toamnă este plantă toxică, denumită, în multe zone, floarea-brumei. Este ultima plantă care înflorește toamna prin poienile umede, fiind, în același timp, și floarea celor morți.


„Călătorii pășiau pe covoare de brândușe de primăvară vineții, împestrițate cu rare brândușe albe; întocmai ca niște fetițe curioase, ridicate în vârful picioarelor, ghioceii cei mai înalți își aplecau cele trei ale lor petale feciorești în cupa brândușelor vecine.”

Nestor Urechia, În Bucegi, 1906


„Ele ar fi fost surori gemene, izgonite din casă de mama vitregă: pe una primăvara şi pe alta toamna. Dumnezeu le-a transformat în flori, sorocindu-le să înflorească una primăvara şi alta toamna.” (Ion Ghinoiu) | Peggychoucair/Pixabay

O legendă, o floare, două anotimpuri

Despre îndrăgita plantă erbacee, ce se ivește primăvara, etnograful Ion Ghinoiu scria că este „o floare a celor vii, opusă brânduşei de toamnă, considerată floare a morţilor”:

Ele ar fi fost surori gemene, izgonite din casă de mama vitregă: pe una primăvara şi pe alta toamna. Dumnezeu le-a transformat în flori, sorocindu-le să înflorească una primăvara şi alta toamna. În calendarul tradițional popular, înflorirea lor corespunde cu manifestarea a două importante fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

„E păcat dacă rupi florile brândușei de toamnă”

În Banat, numele brândușei a fost dat măcinicilor care se împart drept pomană la Moșii de Mărțișor, în ziua de 9 martie, după cum menționa Ion Ghinoiu.

Acesta amintea că oameni din așezări din Suceava considerau un păcat dacă rupi florile brândușei de toamnă. Tot în Suceava, brândușa de toamnă a fost desenată ca motiv ornamental pe cozile lingurilor de lemn ce se foloseau în păstorit, după cum scria Ion Țugui în Tâlcul unor ornamente pe lingurile de lemn folosite în păstorit, menționat de Romulus Antonescu.

În Maramureș, se spune că e „un semn de toamnă lungă”, când înfloresc brândușele în octombrie.

„…de cum începe omătul să se topească, se întețește pleiada de flori… în cadrul măreț al piscurilor stâncoase.” (Ion Simionescu) | Pixabay

„Cine dorește să-și întinerească ochii…”

În Mărginimea Sibiului prima brândușă de primăvară întâlnită în cale era mâncată ca împărtăşanie, obicei întâlnit și în alte zone din țară. În anumite locuri, prima brânduşa de primăvară care răsărea era mâncată ritual cu credinţa că, acela care o mănâncă, va fi ferit de brâncă (erizipel).

Legat de alte practici și întrebuințări ale brândușei, Artur Gorovei (19 februarie 1864 – 19 martie 1951), folclorist și etnograf, consemna o credință auzită în Transilvania: „Cine dorește să-și întinerească ochii, este bine să-i frece cu o brândușă de primăvară, în timp ce zice: Floarea asta bătrânească / ochii mei întinerească”.

O floare și a vieții, și a morții

Un alt cercetător în etnografie, Ivan Evseen (11 august 1937 – 1 mai 2008), explica despre brândușă, „floare ce răsare imediat după topirea zăpezii, brândușa de primăvară, sau toamna târziu, brândușa de toamnă, de culoare liliachie”, că marchează „începutul și sfârșitul sezonului cald și al ciclului vegetal”:

Este floarea vieții și a morții. Numeroase legende ale metamorfozei unei fete în această floare vădesc caracterul ei de simbol fitomorf al spiritului strămoşului mitic.

Brândușe, Lucien Pissarro, c. 1900

„Galbenul de șofran al florii”

Ion Simionescu (10 iulie 1873 – 7 ianuarie 1944), geolog și paleontolog, scria că brândușa de primăvară atrage privirea cu galbenul de șofran al florii, motiv pentru care, prin unele locuri, era numită „șofran”. Cu frunze lungi, subțiri, și o floare la fel, brândușa de primăvară se ivește repede, pentru că bulbul ei solid e plin de hrană din anul anterior, explica omul de știință:

Pentru că se desfășoară repede floarea, mâncarea din bulb se isprăvește; altul apare, asemenea cățelului de usturoi, în care prin activitatea frunzelor se adună rezerva pentru anul viitor. Roata vieții se învârtește mereu.

„E în adevăr un tablou impresionant să vezi aceste firave și sălbatice legiuni singuratice, în mijlocul imensității zăpezii.” (G. Flemwell)

„Impresionant să vezi aceste firave și sălbatice legiuni singuratice”

Spre marile înălțime montane, „de cum începe omătul să se topească, se întețește pleiada de flori, gingășia plaiurilor de munte în cadrul măreț al piscurilor stâncoase”, scria Ion Simionescu și îl cita pe G. Flemwell, autorul unei frumoase lucrări din 1909, Alpine Flowers And Gardens:

E în adevăr un tablou impresionant să vezi aceste firave și sălbatice legiuni singuratice, în mijlocul imensității zăpezii. Făptura lor încântătoare este simbolul dulcii umilințe; fizionomia liniștită nu e alterată de teamă. Sentimentul datoriei cu credință îndeplinită îi dă o liniște și o seninătate care sunt în adevăr molipsitoare.

Brândușe, flori subțiri de porțelan

I.Simionescu povestea: „Către toamnă, când celelalte plante cu flori și-au sfârșit traiul, în pajiștile dinspre munte, verzi ca buratecul, la marginea pădurilor de fag, dar și de brad, smălțuiesc poiana cu o pânză fină, mai ales când e bătută într-o parte de soarele spre asfințit, flori de brândușă de toamnă. Prin frăgezimea petalelor lor, ca tăiate în ametist, ele aduc aminte de brândușa de primăvară.”

Toamna, brândușa are doar floarea „ca o pâlnie lungită”, cu petalele ușor răsfrânte. Deși sunt otrăvitoare – „Țărâna verii pe sfârșit / Prin crângul gol, în fiecare an / Întinde-n soare pâlnii otrăvite / Brândușe, flori subțiri de porțelan”, scria poeta Otilia Cazimir –, ele „atrag prin gingășia florilor ce presară fâneața, ultimele înainte de a se așterne zăpada”, comenta I. Simionescu.


„Din aprilie până în octombrie, Bucegii sunt un rai de flori. Și fiecare anotimp își are coloritul său caracteristic.

Când grosul zăpezii abia s-a topit și iarba arsă și decolorată nu e nici galbenă, nici argintie, iar jgheaburile sunt încă albe și pe plaiuri strălucesc ici colea, în adâncituri, cele din urmă cearceafuri ale iernii, culorile cele mai răspândite sunt alb și liliachiu, căci poienile sunt ninse cu ghiocei și lângă ei se întind scoarțe de brândușe…”

Bucura Dumbravă, Cartea munților, 1920



ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.