O mutație genetică în boala Alzheimer, cu debut precoce, a fost descoperită în premieră de o echipă de oameni de știință, care a urmărit defectul moleculei de ADN la mai mulți membri ai aceleiași familii.
Echipa internațională de oameni de știință, condusă de neurologi din Suedia, a identificat o formă extraordinar de rară a bolii, deocamdată doar la membrii unei singure familii. Această formă a bolii evoluează rapid și agresiv, lăsându-și „victimele“ fără funcțiile cognitive încă din cei mai productivi ani ai vârstei umane.
Maladia Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă incurabilă, cele mai multe cazuri fiind diagnosticate după vârsta de 65 de ani.
Cercetătorii din Suedia au numit această formă de Alzheimer “Eliminarea Uppsala APP”, după familia care poartă această „faimoasă“ eroare de ADN, care duce invariabil la demență de la o vârstă tânără.
„Persoanele din familia afectată au cu puțin peste 40 de ani când debutează boala, care progresează apoi foarte rapid“, descrie cazul dr. María Pagnon de la Vega în Science Translational Medicine.
Împreună cu colegii săi de la Departamentul de Sănătate Publică și Științe Medicale a universității Uppsala, de la Vega a colaborat cu o echipă de neurologi, biologi structurali și moleculari și experți în imagistică din întreaga Europă.
Ei au folosit mai multe instrumente de ultimă generație pentru a aduce la zero un defect care apare vizibil în istoricul genetic al familiei observate.
Cercetătorii au descoperit că mutația accelerează formarea plăcilor proteice dăunătoare creierului, cunoscute sub numele de beta amiloid (Aβ). Plăcile Aβ se lipesc de neuroni și-i distrug, anihilând astfel funcțiile executive ale creierului. Neurologii definesc drept funcții executive memoria de lucru, flexibilitatea mentală și autocontrolul.
Alte forme de Alzheimer au fost legate de mutații ale genei APP, pe care cercetătorii le-au confirmat prin analiza genetică, cercetări biologice structurale, studii de chimia aminoacizilor și proteinelor, și spectrometrie de masă, pentru a caracteriza amiloidul, proteina vătămătoare, care impregnează țesutul cerebral ai purtătorilor acestei gene rare.
Specialiștii au observat că la toți purtătorii APP ai familiei suedeze a avut loc „o ștergere“ într-un șir specific de aminoacizi, care fac parte din proteina precursoare amiloidului.
Astfel, în șirul respectiv, aminoacizii lipsesc deoarece gena APP nu-i mai codifică. S-a dovedit că „ștergerea“ elimină un șir de șase aminoacizi și asfel rezultă în creier depozite distructive de proteine Aβ.
Povestea familiei suedeze cu Alzheimer precoce a început în urmă cu șapte ani, când doi frați au mers la o clinică specializată în tulburări de memorie a Spitalului Universitar din Uppsala, unde au fost evaluați pentru probleme de memorie.
Cei doi acuzau pierderea simțului direcției și descriau simptome de tulburare a clarității mentale. La doar 40, respectiv 43 de ani, frații n-au fost, din păcate, singurii din familia lor cu minți confuze și memorie destrămată.
Un văr de-al lor, cam de aceeași vârstă, se confrunta cu simptome aproape identice, plângându-se de incapacitatea de a vorbi în fraze clare și de neputința de a efectua operații matematice simple. Toți trei au fost diagnosticați cu boala Alzheimer cu debut precoce.
Mai mult, doctorii îl evaluaseră și pe tatăl celor doi frați în urmă cu două decenii. Și acestuia îi apăruseră simptomele inițiale ale bolii tot în jurul vârstei de 40 de ani.
În momentul în care cei trei au ajuns la clinică prezentau deja simptome grave, având probleme de vorbire și experimentând pierderea capacității de a efectua operații matematice simple.
Medicii au stabilit că aceștia aveau probleme cu funcțiile executive, și tomografiile au confirmat semnele distincte ale bolii Alzheimer la toți trei, indicând dovezi de atrofie în regiunile frontoparietale și mediotemporale ale creierului.
Deși, toți aveau vârste cu puțin peste 40 de ani la momentul testului, scorurile la Mini Mental State Exam, o evaluare frecvent administrată persoanelor în vârstă pentru a le testa abilitățile cognitive, nu au fost doar scăzute, ci s-au înscris într-o gamă observată la adulții în vârstă cu deficiențe cognitive.
Echipa de cercetători suedezi a defint această formă de Alzheimer ca fiind dominant autozomală, transmisă de la o generație la alta și cu evoluție rapidă pe un curs descendent.
Specialiștii nu au identificat deocamdată date care să sugereze că alte familii poartă mutația Eliminarea Uppsala APP, deși alte forme de Alzheimer familial au mai fost identificate în Suedia.
„Simptomele și biomarkerii în Eliminarea Uppsala APP sunt tipici bolii Alzheimer, cu excepția lichidului cefalorahidian normal”, spune Pagnon de la Vega, autorul principal al studiului.
Înainte de descoperirea acestei mutații, peste 50 de alte mutații ale genei APP au fost identificate la nivel mondial și sunt asociate cu Alzheimer cu debut precoce.
Mutațiile APP sunt responsabile, în general, pentru mai puțin de 10% dintre toate cazurile de debut precoce, Eliminarea Uppsala APP fiind prima „ștergere“ multiplă de aminoacizi care duce la debutul precoce al bolii Alzheimer.