Termenul „gaslighting”, care se referă la manipularea psihologică, a devenit cuvântul anului 2022 conform versiunii dicționarului explicativ american Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, publicat de editura Merriam-Webster, a anunțat redactorul principal al dicționarului, Peter Sokolowski, într-un interviu publicat, luni, de Associated Press.
Potrivit afirmaţiilor lui Sokolowski, numărul de căutări legate de ”gaslighting” pe site-ul dicționarului au crescut cu 1.740% în 2022, comparativ cu anul 2021.
În același timp, a adăugat el, interesul ridicat pentru acest termen a rămas pe toată durata perioadei, ceea ce l-a făcut lider absolut.
Manipulare psihologică pe o perioadă lungă
În dicționarul menționat, ”gaslighting” este definit ca „manipularea psihologică a unei anumite persoane, de obicei pe o perioadă lungă de timp, ceea ce duce la faptul că victima începe să se îndoiască de corectitudinea propriilor gânduri, percepția realității, amintirile, și de aici confuzie, pierderea încrederii, scăderea stimei de sine, instabilitate emoțională și mentală și dependență de manipulator”.
Originea termenului: o piesă de teatru
Cuvântul care a câștigat popularitate în ultima perioadă există de mult timp. Acesta este menționat în piesa scriitorului englez Patrick Hamilton „Gaslight” în 1938.
În ea, soțul își convinge soția că este bolnavă mintal. Pentru a face acest lucru, el folosește, printre altele, lămpi cu gaz – le reduce luminozitatea, dar își asigură soția că încăperea este la fel de luminoasă ca înainte.
Ulterior, cuvântul ”gaslighting” a fost folosit în practica psihologică pentru a se referi la manipulări similare.
”Exagerezi!”, ”Nu am zis niciodată așa ceva!”, ”Cred că ai uitat cum au stat de fapt lucrurile!”. Dacă astfel de replici îți sunt familiare și te-au făcut să te gândești de două ori la validitatea percepțiilor tale, este foarte posibil să te fi confruntat cu fenomenul de gaslighting. Mulți dintre noi au dificultăți în a-și da seama că au căzut în plasa gaslighting-ului. Învățând să recunoști tiparul de personalitate din spatele acestui fenomen și formele în care acesta se manifestă, îți va fi mult mai ușor să-i faci față, notează psihoteca.ro.
Gaslighting-ul este o formă subtilă de abuz emoțional
Acesta este utilizat cu scopul de a submina încrederea pe care o persoană o are în propriul simț al realității. Ca acesta să existe, trebuie să fie prezent un atașament al victimei față de abuzator. De aceea, fenomenul apare cu precădere în relațiile intime. Însă, nu sunt excluse situațiile în care gaslighting-ul apare la un nivel macro. În aceste contexte, un individ sau un grup de indivizi reușesc să manipuleze un întreg popor. Donald Trump sau Adolf Hitler se numără printre liderii care s-au dovedit a fi maeștri în aplicarea acestei tactici, iar urmările sunt bine cunoscute de toată lumea, notează sursa citată.
Exemplele de mai sus ne fac să credem că gaslighterii sunt persoane răuvoitoare, cu o agendă bine pusă la punct. Însă, lucrurile nu stau mereu așa. În spatele gaslighting-ului se află profilul unui narcisist.
Narcisismul are două dimensiuni. Acestea sunt grandiozitate-exhibiționism (narcisism ”overt”) și vulnerabilitate-sensitivitate (narcisism ”covert”).
Fenomen insidios și greu de combătut
Gaslighting-ul este un fenomen insidios și greu de combătut, mai ales pentru că poate veni din partea persoanelor apropiate, față de care avem un atașament puternic. În acest sens, expunerea îndelungată la acest tipar comportamental poate duce la dificultăți accentuate ale victimei de a filtra și percepe realitatea. În cele din urmă, poate duce la instalarea anumitor simptome specifice unor tulburări mentale precum depresia sau anxietatea.
Odată ce conștientizăm că suntem subiectul gaslighting-ului, trebuie să apelăm la ajutor pentru a ne elibera din acest cerc vicios. Prin introspecție și prin apelul la un suport social, vom reuși să identificăm situațiile toxice, să le gestionăm eficient și să ne recăpătăm încrederea în forțele proprii. Procesul de vindecare este de durată. Însă, într-un final, tot efortul este răsplătit, subliniază psihoteca.ro.