Ştiaţi că ideea reaprinderii flăcării Jocurilor Olimpice s-a născut în satul Broşteni din județul Ialomiţa? Cel care a readus olimpismul modern în atenție este Evanghelie Zappa, un grec stabilit pe pământ românesc în secolul al XIX-lea, amintește Radio România Actualități.

Ideea de a reînvia Jocurile Olimpice revine poetului Alexandru Suţu, care în anul 1833 a publicat un poem în jurnalul Helios din Nauplion, unde pleda pentru necesitatea de a reînvia  aceste glorioase şi paşnice competiţii. Această strălucită idee a fost preluată ulterior de Zappa, care s-a oferit să susţină financiar reluarea Jocurilor Olimpice antice după ce ele au fost interzise de împăratul roman Teodosie, arată romaniaregala.ro.

Cu mult timp înainte de naşterea lui Pierre de Coubertin, în anul 1856, de la Bucureşti, Zappa lansa propunerea regelui Otto de Bavaria al Greciei de a reînfiinţa Jocurile Olimpice la Atena. Propunerea era însoţită şi de oferta financiară necesară pentru începerea jocurilor în anul 1859.

Cu banii donaţi de Zappa, s-a înfiinţat la Atena „Fundaţia Olympicilor” şi s-au construit mai multe clădiri importante printre care şi Zappeionul (1888), unde avea să se desfăşoare concursul de scrimă de la prima ediţie din 1896 a Jocurilor Olimpice moderne.

Zappa a avut satisfacţia de a vedea primele jocuri pre-olimpice sau pan-elene, care s-au desfăşurat în noiembrie 1859, la Atena, unde au fost acordate premii, toate fiind finanţate de Evanghelie Zappa din proaspătul Principat al Ţărilor Române.

În memoria acestui mare filantrop s-a dezvelit la 1 august 1867 un bust din marmură albă realizat de sculptorul Stork, care poate fi admirat în sala Academiei Române.

Iniţiativa lui Zappa de a reînfiinţa Jocurile Olimpice va fi legată veşnic de numele lui ca un mesaj al frăţietăţii şi bunei înţelegeri între oameni şi între popoare. Această iniţiativă avea să fie finalizată în anul 1892 când se va lua decizia la Paris de a reînfiinţa Jocurilor Olimpice moderne.

Un obiectiv aparte îl reprezintă ctitoria lui Evanghelie Zappa, de la Broşteni – Ion Roată. În curtea mare a bisericii există câteva statui şi cavouri din marmură de Carrara, adusă special din Italia, iar monumentul păstrează mărturii de la 1854, când a fost ridicat, relatează Radio România Actualități.

---