CITIRE

Imnuri vechi și noi. De la „Marș triumfal” la „Deș...

Imnuri vechi și noi. De la „Marș triumfal” la „Deșteaptă-te, române!”

Create pentru a stârni sentimente de patriotism și mândrie printre cetățeni, imnurile naționale reprezintă tradiția, istoria, convingerile, victoriile fiecărei nații. Au menirea de a uni poporul și de a-i da imboldul în realizarea unui ideal. Sunt, în esența lor, mobilizatoare. Le reamintesc oamenilor de măreția și gloria națiunii lor, de bogata lor moștenire.

Ideea unui imn național a fost prima dată popularizată în Europa în secolul al XIX-lea. După ce și-au câștigat independența, multe tinere națiuni au dorit să aibă propriul imn. La fel s-a întâmplat și cu Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, stat format în perioada 1859–1862.

Totuși, în Moldova și Țara Românească, propunerea unui imn reprezentativ a fost lansată înainte de momentul unirii celor două principate, prin anii 1840. În Transilvania, sașii au avut din 1848 imnul „Siebenbürgenlied” (Cântec de Transilvania). A fost un imn atipic, deoarece versurile povesteau numai de frumusețea Transilvaniei: „Transilvanie, mândră țară | cu puteri și bogății | de Carpați împrejmuită, | cu verdeață răsădită, | plai cu aur și cu vii”.

 

În timpul scurtei domnii a lui Alexandru Ioan Cuza a fost ales, în 1862, primul imn oficial

În timpul scurtei domnii a lui Alexandru Ioan Cuza a fost ales, în 1862, primul imn oficial

Primul imn oficial datează însă din perioada lui Alexandru Ioan Cuza, care a domnit între anii 1859 – 1866. În 1862, a fost organizat un concurs pentru a fi ales imnul de stat. „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor” a fost una dintre piesele ce au intrat în concurs și cea care a fost selectată. Imnul, fără versuri, a fost compus de Eduard A. Hübsch, violonist, atunci în vârstă de 29 de ani și capelmaistru la Iași.

Marșul triumfal al lui Hübsch a rămas imnul național timp de 22 de ani, dar se folosește și în prezent, fiind cunoscut ca Marşul de întâmpinare al Armatei Române. Este intonat la primirea demnitarilor străini și pentru politicienii de rang înalt ai țării.

La ceremonia de încoronare a regelui Carol I al României s-a auzit prima dată Imnul național al Regatului României

La ceremonia de încoronare a regelui Carol I al României s-a auzit prima dată Imnul național al Regatului României

În onoarea regelui Carol I și ca simbol al independenței națiunii, s-a adoptat Imnul național al Regatului României. Acesta a fost cântat prima dată la ceremonia de încoronare a lui Carol I ca rege, în ziua de 10 mai 1881.

Imnul regal  a rămas cunoscut în popor după cuvintele cu care începe prima strofă, „Trăiască regele!” Muzica a fost compusă în 1861 de Eduard A. Hübsch (în timpul principelului Carol I, acesta a fost numit inspectorul Muzicilor Militare) și versurile i-au aparținut poetului Vasile Alecsandri. La finalul Poemei române, George Enescu a inclus varianta orchestrală a Imnului Regal. Aceasta este de altfel și cea mai cunoscută versiune în zilele noastre, considerată completă și cea mai frumoasă. Din acest motiv, Poema română nu a fost cântată oficial timp de 43 de ani, fiind interzisă de autoritățile comuniste.

„Imnul regal” a fost imnul de stat al României peste șase decenii, până în 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a abdicat, fiind astfel cea mai lungă perioadă în care s-a folosit același imn.

Sursă: Ștefan Bosomitu

Sursă: Ștefan Bosomitu

Schimbarea regimului politic din România a impus și înlocuirea imnului național pentru noua Republică Populară Română. A fost ales un imn scris de compozitorul Matei Socor, membru al partidului Comunist Român din perioada când se afla în ilegalitate. Versurile i-au aparținut lui Aurel Baranga, iar imnul avea titlul „Zdrobite cătușe”. Acesta a fost imnul național din anul 1948 până în 1953, anul morții lui Stalin. După „Zdrobite cătușe” a urmat imnul „Te slăvim, Românie!”, tot o compoziție a lui Matei Socor. Autorii textului – „Noi uzine clădim, rodul holdei sporim” sau „Înfrățit fi-va veşnic al nostru popor | Cu poporul sovietic eliberator. | Leninismul ni-e far și tărie și avânt |  Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt, | Făurim socialismul pe-al țării pământ  –  au fost Dan Deșliu și Eugen Frunză.

Ciprian Porumbescu | Sursă: Radio România Cultural

Ciprian Porumbescu | Sursă: Radio România Cultural

În 1975, s-a discutat alegerea unui nou imn național și Nicolae Ceaușescu a propus „Pe-al nostru steag e scris Unire”. Melodia a fost compusă în 1880 de Ciprian Porumbescu pe versurile lui Andrei Bârsean. Piesa însă a fost adoptată din 1912 de Albania ca imn național. Prin urmare, s-a ales un nou imn al Republicii Socialiste România. Cum Nicolae Ceaușescu dorea o piesă a unui compozitor român din secolul al XIX-lea, a fost aleasă compoziția patriotică „Tricolorul”, cu muzică și versuri de Ciprian Porumbescu. Muzica a rămas, însă textul a fost modificat, fiind impregnat cu ideologia epocii comuniste. Există mai multe variante ale tricolorului. Ultima strofă din versiunea anului 1977 suna așa: Iar tu, Românie mîndră, | Tot mereu să dăinuiești | Și în comunista eră | Ca o stea să strălucești.

În 1990, România a ales un nou imn național care, de fapt, dintre toate cele prezentate, este cel mai vechi imn scris. A „răsunat” prima dată în parcul Zăvoi din orașul Râmnicu Vâlcea, în ziua de 29 iulie 1848. După 150 de ani de la acel moment, în 1998 a fost instituită Ziua imnului național al României ce se sărbătorește de atunci în fiecare an în ziua de 29 iulie.

Manuscris, Unu răsunetu | Sursă: INP

Manuscris, Unu răsunetu | Sursă: INP

Poezia „Răsunet” (în manuscris  „Unu răsunetu”) scrisă de Andrei Mureșanu a fost publicată prima dată în numărul din 21 iunie 1848 al revistei Foaie pentru minte, inimă și literatură. Cât despre muzică, una dintre variante îi aparține tot lui Andrei Mureșanu. Autorul oficial al muzicii este considerat Anton Pann, care a pus versurile pe o melodie ce circula deja, doar a adaptat-o.

În lume, cel mai vechi imn cunoscut este Wilhelmus van Nassouwe, folosit în mod obișnuit doar cu denumirea de Wilhelmus, și aparține Țărilor de Jos. Se pare că a fost compus în 1572, însă a devenit imnul național al Olandei din 1932.

„God Save the Queen” (sau „God Save the King”, în funcție de cine e monarh) este imnul național al Regatului Unit, al Noii Zeelande și al teritoriilor britanice de peste mări și a fost compus în 1745.

Imnul național al Spaniei, Marcha Real, a apărut prima dată într-un document din 1761. Imnul a fost adoptat din 1770 și este unul dintre cele patru imnuri naționale din lume care, oficial, nu are versuri.

Claude Joseph Rouget de Lisle cântă pentru prima dată ceea ce va fi imnul național al Franței, cunoscut cu numele la Marseillaise; Pictură de Isidore Pils | Sursa: Wikipedia, domeniu public

Claude Joseph Rouget de Lisle cântă pentru prima dată ceea ce va fi imnul național al Franței, cunoscut cu numele la Marseillaise; Pictură de Isidore Pils | Sursa: Wikipedia, domeniu public

În 1792, aflat la Strasbourg, Claude Joseph Rouget de Lisle, ofițer din Armata franceză, a scris muzica și versurile unui cântec numit de el „Chant de guerre pour l’armée du Rhin”, la puțin timp după ce Franța declarase război Austriei. Era un cântec revoluționar, al libertății, un îndemn de luptă împotriva tiraniei și a asupririi străine. În 1795, a fost adoptat ca imn național al Republicii și este cunoscut sub denumirea La Marseillaise – nume dobândit în timpul Revoluției franceze din 1789 când melodia a fost prima dată cântată pe stradă de oameni care au mers din Marsilia (Marseille, în franceză) la Paris. La Marseillaise a impus stilul imnului și, în secolul al XIX-lea, a influențat multe alte imnuri adoptate în Europa.

Imnurile sunt intonate, de obicei, la sărbători naționale, dar și la manifestări sportive sau culturale. În India, la sfârșitul anului 2016, Curtea Supremă a decis ca imnul național să fie cântat în fiecare cinematograf înainte de începerea filmului. În ianuarie 2018, a revenit asupra deciziei și a anulat-o.

Pe lângă țări, există diferite organizații și instituții care au propriul imn, cum este „Lullaby” (Cântec de leagăn), imnul UNICEF, lansat în 2009, sau „Odă bucuriei”, imnul Uniunii Europene.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.