In memoriam Mihai I, ultimul suveran al României

Ultimul personaj marcant pentru istoria României din secolul XX este regele Mihai. Acesta se află printre ultimii conducători ai statului din timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Viața sa a trecut prin multe schimbări din cauza modificărilor politice atât interne cât și externe. Regele Mihai s-a născut în perioada interbelică, una dintre cele mai prospere din istoria țării. Ultimul monarh al României a simțit momentele grele din perioada războiului, a semnat pentru finalul regimului monarhic și a petrecut mai bine de jumătate de veac în exil. 

Regele s-a născut pe data de 25 octombrie în anul 1921 la Sinaia. Acesta a venit pe lume la numai șapte luni de la căsătoria părinților săi, Prințesa Elena a Greciei și Principele Moștenitor Carol. Din păcate relația dintre cei din urmă nu a fost una bună și în anul 1925 tatăl micului prinț a părăsit țara anunțând că renunță la tron. După acest eveniment în anul 1926 în luna ianuarie Parlamentul de la acea vreme a emis un act prin care Mihai a fost numit moștenitorul tronului. După împlinirea vârstei de șase ani, odată cu moartea regelui Ferdinand, Mihai a fost încoronat. În conformitate cu legea de atunci o regență s-a ocupat de prerogativele regale și a guvernat pentru rege până ce acesta a împlinit vârsta majoratului.

Pe data de opt iunie în anul 1930 deoarece existau oameni politici ce-i simțeau lipsa regelui aflat în exil Carol, acesta a revenit în țară unde a fost proclamat rege. Din acest motiv Mihai a fost numit din nou prinț moștenitor cu titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În anii ce au urmat mama prințului a fost trimisă în exil la Florența, iar acesta a trăit izolat la Palat cu posibilitatea de a-și vizita mama o singură dată pe an. Suferința trăită în această perioadă în care a fost despărțit de regina – mamă Elena l-a marcat pe regele Mihai care a vorbit în nenumărate rânduri despre asta. Relația distantă avută cu tatăl său a întărit tristețea prințului care nu avea voie să se apropie de nimeni, dar nici să învețe despre modul în care se conduce o țară.

În anul 1940 Carol a fost obligat să abdice și la tron a urcat pe data de 6 septembrie Mihai, care din diverse motive nu avea experiența politică necesară. Așadar având vârsta de 19 ani a semnat un document prin care îi conferea puteri absolute generalului Antonescu.

În această perioadă regele Mihai a rămas la distanță de problemele politice, incluzând hotărârea intrării în război împreună cu Germania nazistă. Generalul socotea că Mihai este lipsit de experiență și nu se poate ocupa de conducerea statului, pe timp de război, deoarece acesta este doar un copil. „Până când regele va deveni cu vârsta şi mintea ca să-şi dea seama de problemele statului, vă rog să luaţi notă de acest lucru, nimeni nu va putea să-i supună problemele de stat şi oricine şi pe orice treaptă s-ar găsi în stat, va fi destituit de mine. Nimeni nu va trece prin faţa Palatului decât ca să se închine în faţa unui simbol. El este un simbol şi nu are dreptul să se amestece în conducerea statului.”, susținea gen. Antonescu în acea perioadă.

Chiar dacă nu a avut nici un cuvânt de spus despre intrarea în război împotriva Uniunii Sovietice cu scopul de a recupera Basarabia, regele l-a susținut pe gen. Antonescu prin călătoriile avute pe front cu scopul de a încuraja soldații. În mod progresiv fragedul rege s-a delimitat de politica lui Antonescu și a dorit oprirea luptelor dinspre Nistru. Odată cu dezastrul de la Stalingrad regele Mihai împreună cu cei mai importanți oameni din opoziție au început să se gândească cum să-l înlăture pe Mareșal de la putere. Astfel regele a avut un rol important în planul de excludere a lui Antonescu de pe 23 august anul 1944.

Lovitura pusă la punct de către regele Mihai împotriva gen. Antonescu a venit într-un moment important al războiului mai exact atunci când armata Uniunii Sovietice era aproape de granița estică a României. Acest lucru a dus la arestarea Mareșalului și răsucirea armelor împotriva Germaniei naziste.

Între anii 1944 august și 1945 martie au început presiunile din partea comuniștilor și a forțelor sovietice la adresa regelui. Acesta a fost covârșit de situație nereușind să reziste la presiunile Moscovei și mai ales să obțină susținerea anglo – americanilor. Toate acestea având scopul de a opri procesul de comunizare a țării noastre. În luna martie din anul 1945 regele a fost forțat să accepte venirea lui Petru Groza în funcția de premier. Acesta a fost începutul ce a dus la sfârșitul regelui deoarece nu mai avea autoritate în fața guvernului.

Cu o ultimă încercare avută în luna august din anul 1945 regele a refuzat să mai semneze acte până ce Petru Groza nu-și dă demisia. Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat monarhul a intrat în grevă regală. Această grevă a durat până în luna ianuarie din anul 1946, când în guvern au fost incluși doi miniștri din PNȚ și PNL.

În luna noiembrie a anului 1947 regele a plecat în Londra pentru a participa la nunta Principesei Elisabeta a Angliei. Acolo a cunoscut-o pe Ana de Bourbon – Parma ce urma să-i devină soție. Odată ce a ajuns în țară regele a luat legătura cu membrii guvernului pentru a vorbi despre viitoarea nuntă. Însă la puțin timp după Crăciun regelui i-a fost înmânat actul de abdicare, fiind obligat să-l semneze. Aceasta a fost și ultima zi de monarhie pentru România, comuniștii proclamând în scurt timp abolirea monarhiei și instaurarea republicii populare.

Pe trei ianuarie regele Mihai a părăsit țara și astfel a început un exil ce avea să fie foarte lung. Totuși el s-a căsătorit în Grecia cu prințesa Ana, alături de care a avut cinci fete: Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Chiar dacă se afla în exil monarhul a păstrat legăturile strânse cu românii din pribegie și a ales să nu renunțe la promovarea intereselor românilor.

În anul 1990, după ce regimul comunist a căzut, regele Mihai a încercat să vină în România. Dorința sa principală a fost cea de a ajunge la Curtea de Argeș pentru a vizita locurile de veci ale celor apropiați. Din păcate a urmat un moment foarte discutat, acela în care regele a fost oprit de poliție pe când se afla în drum spre Curtea de Argeș și obligat să părăsească țara.

Doi ani mai târziu regele s-a întors în țara unde s-a bucurat de dragostea poporului care l-a așteptat cu brațele deschise. Mai exact la București aproximativ un milion de oameni au aclamat întoarcerea sa. Din acest motiv președintele de la acea vreme Ion Iliescu i-a interzis regelui să mai vină în România. Abia în anul 1997, atunci când președinte era Emil Constantinescu regelui i-a fost redată cetățenia română și dreptul de a reveni pentru totdeauna în țară.

Pe data de 5 decembrie 2017 regele Mihai a trecut la cele veșnice. Aceea a fost și ziua în care România s-a despărțit de ultimul suveran, care a fost un model de modestie, decență, înțelepciune și dragoste de țară. Majestatea Sa a plecat să fie alături de înaintașii săi.