Site icon Editia de Dimineata

Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor, Ispasul, Joia Iepelor

La 40 de zile după Praznicul Învierii Domnului, în cea de-a VI-a săptămână după Paşti, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Înălţarea Domnului, o mare sărbătoare creştină.

”Hristos s-a Înălțat!”

Astăzi e joia Înălțării Domnului la Cer, ultima zi în care se mai înroșesc ouă, încheind astfel ciclul sărbătorilor pascale. Oamenii se salută cu „Hristos s-a Înălțat!/Adevărat s-a Înălțat!”.

În calendarul popular, Înălțarea Domnului este cunoscută sub denumirile de „Ziua de Ispas” sau „Paștele Cailor”, scrie Iulia Gorneanu, specialistă în tradiții românești.

Legenda

Legenda spune că Ispas a fost de față la Înălțarea Mântuitorului la cer, martor la ridicarea sufletelor morților, că era un om vesel și credincios.

De aceea, toți oamenii încearcă să fie bine dispuși de Ispas și, prin ofrande ritualice specifice, să-și pomenească moșii și strămoșii, ale căror suflete se înalță în această zi la ceruri.

Se împart de pomană îndeosebi plăcinte, lapte, pâine, ceapă verde și rachiu iar ciobanii dau și primesc miei și caș.

Ziua Eroilor

În aceeaşi zi, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească, astfel că astăzi, în toate bisericile din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului, scrie RADOR.

Biblia spune că Mântuitorul i-a chemat pe cei doisprezece apostoli pe Muntele Măslinilor, a mâncat alături de ei, le-a dat cele din urmă învățături, i-a binecuvântat și i-a trimis în lume să predice cuvântul lui Dumnezeu. Apoi S-a ridicat dintre apostolii și S-a înălțat la cer.

Praznic Împărătesc

Înălțarea este unul dintre cele 12 mari Praznice Împărătești ale Bisericii noastre și are loc la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi, completează Iulia Gorneanu, specialist în tradiții populare românești.

În anul 332 apărea, în lucrarea „Despre sărbătoarea Paştilor”, a lui Eusebiu din Cezareea, prima menţiune a Înălţării Domnului, care era sărbătorită, în acea vreme, odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos.

Către finalul secolului al IV-lea, sărbătoarea Înălţării s-a despărţit de cea a Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), fiind prăznuită în a 40-a zi după Înviere.

În secolul al VI-lea, Sfântul Roman Melodul compune Condacul şi Icosul sărbătorii, iar imnografii din secolele următoare – Sfântul Ioan Damaschin şi Sfântul Iosif Imnograful – compun canoanele din slujba Înălţării.

Noul Testament

Noul Testament menţionează, despre Înălţarea Domnului, că Domnul nostru Iisus Hristos se afla alături de Apostoli pe care „i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în Templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu”.

Faptele Apostolilor

În cartea Faptele Apostolilor, tot în Sfânta Scriptură, Sfântul Apostol Luca relatează: „Cuvântul cel dintâi l-am făcut o, Teofile, despre toate cele ce a început Iisus a face şi a învăţa, până în ziua în care S-a înălţat la cer, poruncind prin Duhul Sfânt apostolilor pe care i-a ales (…), arătându-li-Se timp de patruzeci de zile şi vorbind cele despre Împărăţia lui Dumnezeu.(…) pe când ei priveau, S-a înălţat şi un nor L-a luat de la ochii lor. Şi privind ei, pe când El mergea la cer, iată, doi bărbaţi au stat lângă ei, îmbrăcaţi în haine albe, care au şi zis: Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer”. Acest text biblic arată că Înălţarea Domnului a avut loc la 40 de zile de la Înviere şi că doi îngeri s-au arătat Apostolilor vestindu-le cea de a Doua Venire a Domnului nostru Iisus Hristos.

Aşadar textele Sfintei Scripturi vorbesc despre Înălţarea Domnului, dovedesc realitatea istorică a acestui eveniment şi ne transmit că aşa cum am crezut în Învierea Domnului, tot aşa trebuie să credem şi în Înălţarea Sa la cer.

Semnificația

Semnificaţia înălţării lui Hristos, pentru slava şi şederea Sa de-a dreapta Tatălui,  este chipul deplinei îndumnezeiri a umanităţii Sale, fiindcă prin toate actele Sale, întrupare, moarte, înviere, El a îndumnezeit firea omenească pe care a asumat-o, iar prin Înălţare se poate spune că a transfigurat-o pe de-a-ntregul. Prin transfigurarea supremă a trupului Său, Hristos poate deveni interior celor care cred în El, iar Înălţarea Domnului înseamnă că El continuă să fie prezent şi lucrător prin Sfântul Duh.

Mai mult, Înălţarea cu trupul la cer este o mărturie a faptului că omul a fost creat pentru veşnicie, căci Fiul nu Se înfăţişează Tatălui numai ca Dumnezeu, ci şi ca Om. Prin Înălţarea Sa, nu arată doar unde trebuie să ajungă omul, ci locuieşte chiar în inima celor care Îl iubesc.

Semnficații simbolice legate de pătrat și cruce

”Cu multiple semnificații simbolice legate de pătrat și cruce, cifra 4 reprezintă cele 4 Evanghelii, cele 4 colțuri ale lumii, cele 4 anotimpuri, cele 4 faze ale lunii, cei 4 stâlpi ai universului, cele 4 vânturi… Numărul 40 este numărul așteptării, al pregătirii, al încercării și al pedepsei: David a domnit 40 de ani, la fel și Solomon; legământul lui Noe urmează după 40 de zile de potop; Moise a fost chemat la Dumnezeu când a împlinit 40 de ani și rămâne 40 de zile pe Muntele Sinai; Iisus predică 40 de luni, evreii necredincioși primesc pedeapsa de a rătăcii 40 de ani în pustie, Iisus este dus la Templu după 40 de zile de la Naștere, Învie din morți după 40 de ore și se Înalță la Cer după 40 de zile. Tot 40 de zile se crede că rămâne sufletul mortului pe pământ înainte de marea trecere. Se crede că cine moare de Înălțare ajunge în Rai”, explică Iulia Gorneanu.

În ţara noastră, în ziua Înălțării Domnului se serba și Ziua Eroilor, încă din anul 1920, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920, adaugă RADOR.

Pomenirea eroilor neamului

Mai mult, în aceeaşi zi, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească, astfel că în această zi, în toate bisericile din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.

În această zi, după Liturghie, sunt oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și din străinătate. Apoi, la ora 12:00, în această zi de sărbătoare națională, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România sunt trase în semn de recunoștință față de eroii care s-au jertfit pentru neam, credință și țară.

Sărbătoarea populară

Sărbătoarea populară ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, când sărbătoarea avea loc la date diferite: când ungurii îşi serbau Paştele, românii cereau de la ei caii, ca să-şi lucreze pământul şi invers, scrie RADOR.

Potrivit calculelor calendarului, o dată la 4 sau 7 ani, sărbătoarea Paştelui cădea în aceeaşi zi. De aici a venit şi vorba „la Paștele Cailor”, adică momentul în care caii se odihneau.

În cea ce priveşte tradiţiile de Înălţarea Domnului, se spune despre cei care mor în ziua de Ispas că ajung direct în Rai, ba mai mult, se spune că cerurile sunt deschise între sărbătoarea Paștelui și cea a Înălțării.

Datini populare

În mai multe zone ale ţării, de Înălţare, femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă fiindcă există credinţa că astfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte.

De asemenea, există şi obiceiul ca oamenii să îşi lege frunze de nuc peste brâu, pentru că se spune că şi Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălţării.

În această zi se fac pomeni şi se împarte pentru morţi, mai ales brânză, ceapă verde, pâine caldă şi rachiu, tot aceasta fiind ultima zi în care se pot mânca ouă roşii.

Din bătrâni există tradiţia ca, pentru a avea recoltă bogată, semănătorile să se facă până în ziua de Înălţare.

Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul – îar în unele zone oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele.

UPDATE

La sărbătoarea „Înălțării Domnului” şi Ziua Eroilor din ziua de joi, 28 mai 2020, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate, cu respectarea reglementărilor actuale din starea de alertă, slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele şi monumentele închinate acestora din ţară şi străinătate.

La ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară, anunță basilica.ro.

SURSA FOTO: Iulia Gorneanu, Facebook

Exit mobile version