De ani, studiile fac legătura între consumul de carne roșie și probleme de sănătate precum bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și cancerul. Dar, cuibărite în adâncurile acelor lucrări publicate, există limitări notabile, scrie BigThink.
Aproape toate cercetările sunt observaționale, incapabile să scoată la iveală cauzalitatea în mod convingător. Cele mai multe sunt afectate de variabile și confuzie. De exemplu, poate că, pur și simplu, cei care mănâncă carne mănâncă mai puține legume, sau au tendința de a fuma mai mult, sau de a face mai puține exerciții fizice?
În plus, multe dintre ele se bazează pe consumul auto-raportat. Simplul fapt este că oamenii nu își pot aminti cu exactitate ce mănâncă. Și, în cele din urmă, dimensiunile efectelor raportate în aceste lucrări științifice sunt adesea mici. Un presupus risc cu 15% mai mare de cancer merită cu adevărat să ne facem griji?
Un studiu denunță “cercetarea leneșă”
Într-un efort nou, fără precedent, oamenii de știință de la Institutul pentru Metrici și Evaluare în Sănătate (IHME) al Universității din Washington au analizat zeci de ani de cercetări privind consumul de carne roșie și legăturile sale cu diverse rezultate în materie de sănătate, formulând în acest proces un nou sistem de clasificare pentru a comunica riscurile pentru sănătate. Constatările lor risipesc, în mare parte, orice îngrijorare legată de consumul de carne roșie.
„Am găsit dovezi slabe de asociere între consumul de carne roșie neprocesată și cancerul colorectal, cancerul de sân, diabetul de tip 2 și cardiopatia ischemică. Mai mult, nu am găsit nicio dovadă a unei asocieri între carnea roșie neprocesată și accidentul vascular cerebral ischemic sau hemoragic”, au rezumat ei.
Oamenii de știință de la IHME observaseră de zeci de ani natura “proastă” a științei sănătății. În fiecare an, sunt publicate sute de studii “leneșe” care încearcă pur și simplu să găsească o legătură observațională între o anumită acțiune – consumul unui aliment, de exemplu – și un rezultat în materie de sănătate, cum ar fi moartea sau boala. În cele din urmă, din cauza metodelor neglijente, a unor populații de subiecți diferite și a unor măsuri statistice inconsistente, totul, în special diferite alimente, pare să fie atât asociat, cât și neasociat cu cancerul.
Cum ar trebui ca publicul profan să interpreteze această încurcătură?
Un nou sistem de stabilire a riscului
Și astfel, cercetătorii au venit cu funcția de “risc a sarcinii probei”, o metodă statistică nouă pentru a „evalua cantitativ și a rezuma dovezile de risc în diferite perechi risc-rezultat”. Cu ajutorul funcției, orice cercetător poate evalua datele publicate și riscul lor pentru sănătate, apoi, cu ajutorul funcției, poate calcula un singur număr care se traduce printr-un sistem de evaluare de la una la cinci stele.
„Un rating de o stea indică faptul că este posibil să nu existe nicio asociere reală între comportamentul sau condiția respectivă și rezultatul de sănătate. Două stele indică faptul că comportamentul sau condiția este cel puțin asociat cu o schimbare de 0-15% în probabilitatea unui rezultat de sănătate, în timp ce trei stele indică cel puțin o schimbare de 15-50%, patru stele indică cel puțin o schimbare de 50-85%, iar cinci stele indică o schimbare de peste 85%.”
Concluzie
Atunci când IHME a utilizat această funcție privind consumul de carne roșie și legăturile sale potențiale cu diverse rezultate negative pentru sănătate, a constatat că niciunul nu a justificat un rating mai mare de două stele.
„Dovezile privind un risc vascular sau de sănătate direct al consumului regulat de carne sunt foarte scăzute, până la punctul în care probabil că nu există niciun risc”, a comentat Dr. Steven Novella, neurolog la Yale și președinte al Societății Sceptice din New England. „Există, însă, mai multe dovezi pentru un risc pentru sănătate din cauza consumului de prea puține legume. Acesta este de fapt riscul unei diete bogate în carne, acele calorii din carne înlocuiesc caloriile din legume”.
Analiză
„Pe lângă faptul că îi ajută pe consumatori, analiza noastră poate ghida factorii de decizie politică în elaborarea programelor de educație în domeniul sănătății și al bunăstării, astfel încât acestea să se concentreze pe factorii de risc cu cel mai mare impact asupra sănătății”, a declarat într-o declarație Dr. Emmanuela Gakidou, profesor de științe de măsurare a sănătății la IHME și unul dintre autorii principali ai studiului. „Cercetătorii din domeniul sănătății pot folosi, de asemenea, această analiză pentru a identifica domeniile în care dovezile actuale sunt slabe și sunt necesare mai multe studii definitive.”
Foto: Pixabay