Este unul dintre multele exemple de ”se întâmplă și la case mai mari”, dar când asta se petrece în timpul Războiului Rece, atunci pot apărea și consecințe.
Incidente diplomatice
Unele dintre cele mai nedorite dar relativ frecvente incidente din activitatea diplomatică îl reprezintă erorile de protocol, atunci când în timpul unor ceremonii publice sunt intonate imnuri de stat ori sunt arborate drapele naționale greșite, notează Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.
Țiriac a atras atenția
Un astfel de incident a avut loc la 8 octombrie 1971, când la ceremonia de deschidere de la primul meci din finala Cupei Davis desfășurat în orașul Charlotte, statul North Carolina din SUA, a fost intonat din greșeală Imnul Regal!
Ion Țiriac, membru al echipei României alături de Ilie Năstase, a atras atenția organizatorilor asupra greșelii, remediată rapid.
Știrea a făcut înconjurul lumii
Știrea a făcut însă înconjurul lumii, gafa organizatorilor fiind intens mediatizată, fapt ce a determinat reacția rapidă a diplomaților români din Statele Unite ale Americii, care au fost nevoiți să își informeze superiorii comuniști de la București, arătând că a fost vorba de o eroare de protocol regretabilă.
Astfel, organizatorii solicitaseră și primiseră în avans de la Ambasada României la Washington partitura cu imnul de stat.
Fanfara militară a arătat că deține partitura, fără a mai verifica însă dacă este cea corectă, scriu Arhivele Diplomatice.
Cum s-a încheiat
Până la urmă, finala celei de-a 60-a ediții a Cupei Davis s-a desfășurat fără alte incidente la Olde Providence Racquet Club, între 8-11 octombrie 1971.
Chiar dacă echipa României a avut un parcurs impresionant, clasându-se prima între cele 50 de echipe naționale competitoare, echipa Statelor Unite ale Americii a câștigat finala, Frank Froehling, Stan Smith și Erik van Dillen prevalând asupra lui Ilie Năstase și Ion Țiriac!
Incidentul menționat nu a avut totuși vreun impact asupra relațiilor bilaterale, finala Cupei Davis din anul următor fiind jucată la București, prin bunăvoința părții americane, mai adaugă sursa citată.
Imnurile României
În ultimele trei secole, câteva cântece au ajuns pe treapta supremă – cea de Imn Național.
Iată lista cronologică a acestora, cu perioadele în care au fost cântate, după cum o prezintă radioromaniacultural.ro.
-
- Un răsunet (1848-1856) Versuri:Andrei Mureşanu Muzica:Există o controversă asupra paternităţii, între numele lui Andrei Mureşanu, Anton Pann şi Grigore (Gheorghe) Ucenescu
- Hora Unirii (1856-1862) Versuri: Vasile Alecsandri Muzica: Alexandru Flechtenmacher
- Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor(1862 -1884) a fost imnul Principatelor Române. În perioada comunistă dar şi în prezent este folosit ca Marș de întâmpinare al Armatei României, la primirea demnitarilor străini și a politicienilor de rang înalt ai țării. Muzica: Eduard Hübsch
- Imnul Regal (1884-1944) Versuri: Vasile Alecsandri Muzica: Eduard Hübsch
- Zdrobite cătuşe (Imnul Republicii Populare România 1948 – 1953) Versuri: Aurel Baranga Muzica: Matei Socor
- Te slăvim, Românie (Imnul Republicii Populare România 1953 – 1977) Versuri: Eugen Frunză şi Dan Deşliu. Muzica: Matei Socor
- Trei culori (Imnul Republicii Socialiste România 1977 – decembrie 1989) Versiunea originală este cântecul Tricolorul, muzică şi versuri Ciprian Porumbescu. În anul 1977, textul a fost modificat de Nicolae Ceauşescu.
- Deşteaptă-te, române! (Un răsunet) (decembrie 1989-prezent)
În 2018, Deşteaptă-te române! a împlinit 170 de ani de când a fost intonat ca imn naţional. Din decembrie 1989 a devenit al optulea imn naţional al României – de facto, este primul!
Iată și un material video despre imnurile României, realizat de istoricul Adrian Cioroianu:
