Ce vrea să spună autorul articolului, cum adică, să mă îndrăgostesc, să mă sărut, ca să scap de COVID-19? Da. Există baze științifice pentru a susține asta. Căci totul pornește de la oxitocină, despre care o să vorbim puțin mai încolo.
Beneficiile fizice și psihice ale fluturilor în stomac sau ale puricilor de sub piele
Ai simțit fluturi în stomac sau purici pe sub piele, tropăind. Instinctiv, ai simțit nevoie de atingere, de sărut, de explozii de artificii. E clar. Te-ai îndrăgostit. Și un sărut îți dă aripi, precum cele din reclama aia la băutura energizantă.
Mulți am experimentat asta pe propria piele, știm ce efecte psihice, emoționale și fizice poate produce un sărut. Există însă chiar o bază științifică pentru tot ceea ce produce – bine – organismului acest simbol al atracției, sărutul.
Cu creierul la scanat
Studiile arată că scanările creierului au demonstrat că atingerea afectivă activează cortexul orbitofrontal, o regiune a creierului asociată cu procesul de învățare și de luare a deciziilor, precum și cu comportamentele emoționale și sociale, notează laboretica.ro.
Anumite experimente au sugerat de asemenea că sărutul romantic este un instrument important – în special pentru femei – atunci când vine vorba de alegerea unui partener, deoarece cocktailul chimic personalizat găsit în saliva unui individ transmite informații importante creierului despre compatibilitatea lor fiziologică.
Atingerea poate fi, de asemenea, liniștitoare și calmantă pentru o persoană aflată în primejdie, deoarece oferă sprijin și empatie. Oamenii de știință recunosc că atingerea are un potențial terapeutic valoros.
Sistem imunitar la sistem imunitar trage!
Unele studii au arătat că suntem mai atraşi de mirosul natural al organismului oamenilor cu sistem imunitar compatibil cu al nostru, deci s-ar putea aplica aceeaşi idee şi pentru salivă.
”Sărutul este simbolul iubirii şi un semn al apropierii, al comunicării. În urma studiilor care s-au efectuat până acum, s-a constatat că oamenii care se sărută sunt mult mai fericiţi”, explică psihologul Stelian Chivu, citat de adevarul.ro.
Biologic vorbind, sărutul declanşează o serie de stimuli nervoşi, erogeni, din pielea buzelor. Şi limba are chemoreceptori care, la rândul lor, amplifică senzaţia erogenă în timpul sărutului.
De la sărut la oxitocină, cale bătută
”Prin sărut se transmit şi mulţi feromoni. S-a constatat că hormonul stresului, cortizolul, scade foarte mult după ce ne sărutăm şi creşte mult nivelul de oxitocină, numit şi hormonul încrederii. Organismul secretă şi dopamină, numit şi hormonul dorinţei, şi endorfină, numit şi hormonul fericirii”, detaliază psihologul Stelian Chivu.
În urma unui studiu efectuat în 2014 s-a constatat că două persoane care se sărută cel puţin 10 secunde schimbă 80 de milioane de bacterii. Cea mai mare parte a acestor bacterii sunt neutralizate de salivă. Mai mult decât atât, acelaşi studiu a stabilit că persoanele care se sărută mai mult de 10 ori pe zi au o imunitate mult mai bună.
Îndrăgostiți, la Tel Aviv (Israel) Foto: Marina Constantinoiu
Intră în scenă hormonul iubirii
Bine, și ce legătură pot avea toate astea cu COVID-19?
Oxitocina, așa-numitul hormon al iubirii, ar putea fi demn de investigat ca tratament pentru COVID-19, sugerează un nou studiu, care susține că hormonul poate reduce inflamația.
STUDIUL INTEGRAL POATE FI CONSULTAT AICI
„Furtuna de citokine” în care organismul își atacă propriile țesuturi, declanșată în COVID-19, ar putea fi prevenită cu ajutorul oxitocinei, sunt de părere mai mulți cercetători americani, scrie pennstatehershey.adam.com.
Regândirea medicației
În contextul acestei pandemii, care devine din ce în ce mai amenințătoare, epuizantă și falimentară pentru economiile lumii, oamenii de știință și-au îndreptat atenția spre reutilizarea medicamentelor existente care pot acționa asupra răspunsului imun adaptiv și pot preveni furtuna de citokine în fazele incipiente ale bolii.
În acest nou studiu, cercetătorul Ali Imami, asistent univ. la Universitatea din Ohio, a folosit o bază de date a Institutelor Naționale de Sănătate din SUA pentru a analiza caracteristicile genelor tratate cu medicamente care au legătură cu oxitocina.
Astfel a descoperit că un medicament, carbetocina, are caracteristici similare (denumite semnătură) cu genele cu expresie redusă a markerilor inflamatori care declanșează furtuna de citokine la pacienții cu COVID-19.
Fericire intravenoasă sau pe cale naturală?
Semnătura carbetocinei sugerează că medicamentul poate declanșa activarea celulelor imune numite celule T, care joacă un rol important în răspunsul imun. În plus, semnătura carbetocinei este, de asemenea, similară cu cea a lopinavirului, un medicament antiretroviral în studiu ca tratament pentru COVID-19.
,,Toți acești factori indică faptul că oxitocina poate avea potențial ca tratament țintit pentru furtuna de citokine la pacienții cu COVID-19. Înțelegerea mecanismelor prin care oxitocina sau sistemul de oxitocină poate fi o nouă țintă imunitară este crucială”, au spus cercetătorii într-un comunicat al Societății Americane de Fiziologie, potrivit MedicineNet.com.
Însă oamenii de știință au adăugat că „siguranța și eficacitatea oxitocinei intravenoase la pacienții spitalizați cu COVID-19 rămân de evaluat”. Ce a vrut să spună ”poetul” aici? Rămâne la latitudinea fiecăruia să aprecieze. Tot mai bună e calea naturală! 🙂