Invitat la interviurile Editiadedimineata.ro, viceguvernatorul Băncii Naționale Române (BNR) Eugen Nicolaescu a vorbit despre accesul și procedurile de creditare, relația bancă-cetățean și despre cum influențează ROBOR-ul ratele românilor.
A fost creșterea dobânzii de referință (ROBOR) o consecință a acțiunilor de stabilizare a cursului valutar? Ne putem uita la creșterea ratelor românilor ca la un efect al acestui proces?
Eugen Nicolaescu: „Cred că trebuie să spunem următoarele lucruri: Banca Națională are ca atribuție principală menținerea stabilității prețurilor în România, deci a inflației. Și pe lângă asta și-a mai asumat de câțiva ani încoace stabilitatea financiară. În consecință, Banca Națională, prin politica monetară pe care o aplică, trebuie să țintească multe alte obiective, dar nu toate în același timp, că e imposibil. Deci numai cu rata pe care Banca Națională o are la dispoziție, rata de politică monetară, nu poate ținti în același timp și cursul de schimb, și rata dobânzilor care se practică pe piață și nici o anume predictibilitate, să spunem, pe deficite bugetare, deficit comercial, deficit de balanțe de plăți ș.a.m.d. Deci nu se poate. Și atunci trebuie să-ți alegi o țintă care să fie mai aproapiată de interesele economiei românești, până la urmă. Pentru că Banca Națională, chiar dacă este independentă, ea nu face abstracție că trăiește în România și face politică pentru România. Sigur, nu se amestecă în politica guvernamentală, cum nici Guvernul nu se amestecă în politica Băncii Naționale, dar toată lumea lucrează pentru același obiectiv: o stabilitate economică, prudență, o stabilitate financiară, să ai un sistem bancar sănătos, care să facă față necesităților pe care economia și cetățenii le au în relația cu sistemul bancar.
Mă întorc la întrebarea dvs. Ați văzut că noi am început din ianuarie și până în vară să creștem rata de politică monetară și am crescut-o de la 1,75 la 2,5 puncte procentuale, care în mod normal ar fi trebuit să influențeze celelalte tipuri de politici din România. Am observat deja din prima întrebare pe care mi-ați pus-o că avem deja o oarecare stabilitate a cursului de schimb, deci din punctul nostru de vedere, stăm bine. Dacă ar fi existat o escaladare, să spunem, în prima parte a anului a ROBOR-ului, după toate intervențiile pe care le-am avut pe piață, de dobândă, de rată a dobânzii, dar în același timp și de intervenții pe lichiditatea care este în piață, atunci ați observat că și ROBOR-ul a început să vină înapoi. Cărțile de economie spun în felul următor: că ar trebui să ai o rată de politică monetară foarte aproape dacă nu, egală, cu rata inflației. Gandiți-vă ce ar fi să fi crescut noi rata de politică monetară la 5%, cât a fost rata inflației. Ar fi fost o nebunie întreagă și probabil că toate dobânzile s-ar fi dus la peste 5%. Și-atunci noi am fost prudenți și am așteptat ca măsurile pe care le-am luat să se propage in sistemul bancar, să se propage în atitudinea celor care vin în legătură cu sistemul bancar. Dovadă că ROBOR-ul a început să o ia înapoi, cum se spune, și e o oarecare stabilitate. Noi anticipăm ca la sfârșitul anului rata inflației să fie 3,5 puncte procentuale. Cât este și ținta pe care am anticipat-o cu mai mulți ani în urmă. Probabil că vă aduceți aminte, noi am spus: rata inflației va fi 2,5 plus minus un punct procentual. Deci dacă venim 2,5 plus un punct procentual, este 3,5. Deci mergem la limita maximă.
Deci dacă într-adevăr se va atinge rata aceasta maximă de 3,5 puncte procentuale până la sfârșitul anului, vom vedea deci că ROBOR-ul este sub rata inflației. Cu alte cuvinte, ceea ce am făcut noi ca politică monetară este în regulă, este corect și este perfect. Sigur că cei care au credite în lei și care se uită la ROBOR ca la Dumnezeu uneori, orice micșorare sau mărire a ROBOR-ului le dă frisoane și emoții. Asta e de înțeles și e firesc să fie așa. Toți suntem oameni, până la urmă. Și toții avem interesele noastre personale și buzunarele noastre, și conturile noastre. Deci asta este în regulă. În regulă și mai mult trebuie să fie ca oamenii să înțeleagă că măsurile prudente pe care le ia Banca Națională nu sunt să avantajeze pe cineva sau pe altcineva, ci pur și simplu să creeze echilibre în economia românească. Și cred că s-a făcut până acum. „
Puteți urmăriți declarația de la minutul 04:20 la minutul 9:16 :
