Cu toții am citit povești cu prinți și prințese, însă nu mulți avem ocazia de a interacționa cu familiile regale din lume. Orientul Mijlociu pare o lume a misterelor, o lume închisă, cu reguli stricte. Cu toate acestea, Andreea Ștefănescu, o tânără din Târgoviște, a reușit să aibă legături cu familia regală din Emiratele Arabe Unite, pentru care a lucrat vreme de șase ani.
Andreea absolvit trei dintre cele mai renumite școli de bune maniere și etichetă din lume: The English Manner, The Protocol School of Washington și The finishing School Institut Villa Pierrefeu, unde s-a perfecționat în diplomație, etichetă, limbaj al corpului sau cultură internațională.
Invitată la interviurile Ediției de dimineață, Andreea ne-a povestit cum de la un simplu pariu cu colegii de liceu a ajuns să facă parte din diplomația Emiratelor Arabe Unite, prin compania aeriană. Fiind web designer, Andreea nu și-a imaginat niciodată că va lucra ca stewardesă, însă aflând întâmplător de recrutările pentru Emirates și-a deschis noi orizonturi : „ Eu, de fapt, nu am urmărit să ajung stewardesă niciodată. Întâmplarea a făcut să ajung stewardesă, a fost un pariu cu foștii mei colegi de liceu. Singura companie cu care zburasem era Blue Air, mă uitam la stewardese ca la fetele de pe catwalk, nici prin cap numi-a trecut că o să ajung stewardesă. Eu lucram ca web designer, făceam parte dintr-un domeniu în care mai mult bărbații lucrează și atunci când am făcut pariul că aș putea să ajung stewardesă a fost mai mult în glumă decât în serios. Qatar era lingura linie aeriană care recruta în perioada respectivă în România. Acum 10 ani când eu am venit la Open Day cum se fac rectrutările pentru liniile aeriene din Orientul Mijlociu, țin minte că la Novotel s-au închis ușile pentru că erau peste 800 de oameni, iar eu nu mai voiam să îmi dau CV-ul pentru că în mintea mea atunci era că e ultima mea șansă să fiu printre stewardese, într-un mediu atât de feminin și să mă uit la ele, le admiram de pe scaun. Cred că am fost printre ultimele care și-au depus CV-ul și a doua zi m-au sunat, am venit pentru continuarea interviului, și a treia zi m-au sunat și așa am ajuns să rămân printre ultimele zece fete care au primit jobul pentru Qatar. Nu am ajuns în Qatar pentru că una dintre fete mi-au spus de Emirates care recrutau în săptămâna respectivă în Belgrad. Am luat cel mai ieftin tren, cu zarzavatul și găinile spre Belgrad, și uite așa dupa 5 spătămâni după pariu cred că aterizam în Dubai ca stewardesă la Emirates.”
Stabilindu-se în Dubai și având oportunitatea de a lucra cu familia regală, Andreea a învățat tot ce ține de cultura arabă, de la obiceiuri la tabuuri, la ce putem oferi în dar sau la cum ne putem îmbraca astfel încât să nu îi deranjăm pe ceilalți. Sunt multe diferențe culturale între România și Orientul Mijlociu, pe care trainerul de etichetă ni le-a expus : „ O să încep cu cele care sunt cele mai cunoscute. Este o țară islamică, așa că nu o să vorbim niciodată de adus cadouri alcool. În general, în România, bărbații tind să stea picior peste picior, și noi, femeile, arătând talpa piciorului către cineva. În Orientul Mijlociu nu poți face asta. Ei stau jos la masă, se cheamă magilis, spațiul unde sunt primiți invitații. În Orientul Mijlociu trebuie să ai grijă să ai șosete curate. La masă ei își acoperă picioarele cu vestimentația albă, dar și voi când vă așezați, încercați să nu direcționați picioarele spre nicio altă persoană din încăpere. Când oferim cadouri, să nu fie ceva pe care scrie Made in Israel, nu este tocmai bine primit cadoul, nimic din ce are reprezentații de oameni și atunci când mergeți la Moscheea Mare din Abu Dhabi să nu aveți tricouri cu repretentații de animale sau persoane. Dincolo de ce se spune în media, Orientul Mijlociu este foarte deschis, ei sunt foarte ospitalieri. Înainte, în cultura beduină când aveai oaspeți, le ofereai casa ta și tu nici nu ai vrea să stai în aceeași casă ca să nu deranjezi oaspeții. Aveți grijă cînd ajungeți acolo să nu admirați foarte mult obiectele personale, deoarece persoana se va simți obligată să vi-l ofere, iar ca să nu pierzi relația repectivă, trebuie să oferi înapoi un obiect de aceeași valoare.”
Chiar dacă a avut la bord o mulțime de șefi de state și a interacționat cu aceștia, tânăra și-a păstrat modeștia și consideră că atunci când ești în slujba unor asemenea personaje trebuie să îți știi locul și să îi faci să se simtă în siguranța, asigurându-le comfortul și intimitatea de care au nevoie : „ În general, când lucrezi în diplomație, nu mai vorbești numai de service și de regulile de service de pe o linie aeriană, vorbești déjà de protocol. Faci parte din vizite de stat, din diplomație, așa că depinde și în ce țară călătorim. Întotdeauna va trebui să respectăm cultura respectivă, avem de-a face foarte mult cu directorii de protocol, care întotdeauna veneau primii în avion și se asigurau că toate persoanele sunt sunt așezate așa cum trebuie și că noi avem tipul de mâncare la care se așteaptă. Este până la urmă un spațiu intim în care ei se pregătesc pentru evenimente majore. În foarte multe cazuri, când deschideam ușa avionului, toată presa era. Da, erau foarte multe reguli de protocol, dar dacă ar fi să aleg o regulă ce face diferența dintre service-ul din aviația privată și cel din aviația comercială, este faptul că trebuie să îți știi locul, trebuie să îți păstrezi o modestie și să respecți intimitatea oamenilor. Toți îmi spuneau că am zburat cu atâția oameni, trebuie să ai legături. Nu se formau legături personale.”
Vă invităm să urmăriți povestea Andreei de la minutul 1 la minutul 8:00: