Directorul general adjunct al Muzeului Național de Istorie Transilvania din Cluj-Napoca, George Cristian Cupcea, a fost invitatul lui Lucian Mîndruță la emisiunea ”Ediția de dimineață”, de la Digi24, duminică, de la 10:30.
Este un om pasionat de modul în care oamenii trăiau pe timpuri, încercând să discearnă între adevărul și falsul istoric. Cercetătorul spune că-și petrece toată vara pe șantiere arheologice și iarna este în biblioteci, studiind inscripții romane și istoria armatei romane. Când sapă, nu face asta pentru a găsi doar obiecte, ci pentru a descoperi ansamblul, clădirea. Artefactul vine ca datare, ca dovadă. “Detectoriștii”, cei care caută obiecte cu detectoarele de metale, scot artefactele din context și nu mai avem ansamblul.
“Cunoscând mai bine societatea antică, ne facem o idee mai bună despre societatea de acum. Sap ca să văd ce-au făcut oamenii de dinaintea mea”, spune el.
Clujul este un rezervor inestimabil de arheologie. De curând, acolo a fost descoperit unul dintre primele morminte neolitice. George Cristian Cupcea preferă termenul englezesc “heritage” (“moștenire”) termenului românesc “patrimoniu”, deoarece noi trebuie să ne simțim responsabili pentru ce a rămas, chiar și din neolitic.
Ca pe tot teritoriul românesc, există granițele vechi ale Imperiului Roman și, la Muzeul Național de Istorie Transilvania din Cluj-Napoca, există o expoziție denumită “Limes”, dedicată acestui fenomen. Expoziția va fi deschisă până în 30 aprilie 2022. Turul virtual este disponibil pe site-ul muzeului.
După cucerirea Daciei, aproximativ 100.000 de soldați romani au pătruns pe acest teritoriu și mulți dintre ei au rămas aici. Dacia romană a fost ca o peninsulă în marea de barbari din Europa. Romanii au stabilit granița în interiorul arcului carpatic, deoarece cunoșteau foarte bine relieful de la noi.
“O curiozitate a romanilor este că făceau diferența dintre poliția militară și poliția civilă. Exista guvernatorul care stătea la Apulum, aveau un corp de legionari care acționa ca o poliție secretă și care se implica rar în chestiuni civile. Orașele aveau poliția lor”, explică George Cristian Cupcea.
Legea de atunci interzicea legionarilor viața socială și de familie pe parcursul serviciului activ din armată. Neoficial, în afara castrului, ei aveau soții și copii care nu erau recunoscuți juridic. După lăsarea la vatră, împăratul le dădea o copie a constituției imperiale, prin care le acorda statutul de cetățeni lor și familiilor.
Ce se întâmplă dacă, la o săpătură arheologică, găsește un obiect care contrazice istoria cunoscută atunci?
“Îl înregistrez, îl documentez și fac tot posibilul să-l înțeleg. Decât să-i dau atribute îndoielnice sau o conotație care să servească teoriilor, argumentelor mele, prefer să rămân la mai multe semne de întrebare”, a mărturisit cercetătorul.
În timpul comunismului, pentru națiunile nou formate, a fost nevoie de o justificare identitară. Fiecare și-a luat câte ceva din istorie – și noi, și bulgarii etc. Însă numai la noi au fost unii istorici acuzați că au falsificat descoperirile arheologice.
“Avem neadevăruri scrise, care se studiază, pe baza cărora se învață istoria în școală. N-avem șansa de a avea o privire detașată asupra istoriei noastre”, spune Cupcea.
Istoricul consideră că ar trebui să vedem prăbușirea Imperiului Roman ca pe o transformare, ca să învățăm ceva din ea. Cu cât devenim mai conștienți că transformarea este inevitabilă, o vom accepta mai ușor și vom învăța că și noi ne vom transforma, la rândul nostru.
Dialogul lui Lucian Mîndruță cu istoricul George Cristian Cupcea poate fi urmărit, integral, în înregistrarea video pe care o punem la dispoziție mai jos.
