Într-un interviu pentru The Guardian, fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko vorbește despre Vladimir Putin și despre răspunsul Occidentului la invazia rusă.
Fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko l-a descris pe Vladimir Putin ca fiind „absolut rațional, rece, crud, rău negru” și a afirmat că acesta este hotărât să intre în istoria Rusiei alături de Stalin și Petru cel Mare.
Propria sa logică întunecată
Într-un interviu în exclusivitate, Timoșenko a respins sugestia că președintele rus ar fi „nebun”. „El acționează în conformitate cu propria sa logică întunecată”, a spus ea. „El este condus de această idee de misiune istorică și vrea să creeze un imperiu. Acesta este hiper-obiectivul său. Vine dintr-o dorință interioară și o credință profundă”.
Timoșenko, lider al Revoluției Portocalii din 2004 și prim-ministru în două rânduri, a avut mai multe întâlniri individuale cu Putin. Ei au purtat negocieri în 2009, după ce Putin, pe atunci prim-ministru, a oprit aprovizionarea cu gaz a Ucrainei. Timoșenko a candidat la președinție în 2010, 2014 și 2019, terminând de două ori pe locul al doilea și apoi pe locul al treilea.
„El provine dintr-o școală KGB”, povestește Timoșenko . Ambițiile sale au mers dincolo de acapararea teritoriului ucrainean și răsturnarea guvernului prooccidental și pro-NATO, a sugerat Timoșenko. Scopul său geopolitic era de a prelua și Belarus, Georgia și Moldova, precum și de a controla Europa Centrală și de Est, inclusiv statele baltice, la fel cum a făcut Moscova în perioada sovietică, a spus ea.
24 februarie 2022
Timoșenko se afla la Kiev pe 24 februarie, când Rusia a lansat un atac pe mai multe fronturi la primele ore ale dimineții. Ea a spus că rivalitățile și ranchiunile politice din timp de pace au dispărut imediat. În acea dimineață, ea a mers la administrația prezidențială împreună cu alte personalități de rang înalt din opoziție și s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski, împotriva căruia a candidat în 2019.
„Ne-am îmbrățișat și ne-am dat mâna. Toată lumea era șocată, palidă și speriată. Niciunul dintre noi nu plănuia să părăsească Kievul”, a spus ea. „Toată lumea știa că trebuie să rămânem în picioare până la sfârșit. Am fost de acord să ne susținem președintele și armata și să lucrăm pentru victorie”. Decizia lui Zelenski de a rămâne în capitală și de a-și „depăși teama” a fost importantă, a spus ea.
În timp ce bombele rusești cădeau, Timoșenko s-a refugiat în subsolul clădirii moderne de birouri aparținând partidului său politic Batkivșcina din cartierul Podil din Kiev, care a fost lovit de mai multe ori de rachete. Întrebată dacă este pregătită să tragă în soldații ruși, ea a răspuns: „Da, am arme și le dețin legal. Kremlinul m-a pus pe o listă neagră, pentru a fi eliminată, potrivit unor surse. Sunt pregătită”.
Guvernul rus a considerat-o întotdeauna un inamic, a spus Timoșenko. Ea a subliniat sprijinul ei pentru aderarea Ucrainei la UE și NATO. La alegerile prezidențiale din 2010, ea a candidat împotriva lui Viktor Ianukovici, care era susținut de Moscova. Ea a dat vina pentru înfrângerea sa pe președintele demisionar de la acea vreme, Viktor Iușcenko, un vechi aliat al Revoluției Portocalii.
“Putin și Ianukovici m-au întemnițat”
În anul următor, Ianukovici a dispus încarcerarea lui Timoșenko într-un caz considerat în general ca fiind motivat politic. „Putin și Ianukovici m-au întemnițat. Ianukovici nu a fost niciodată un jucător independent. El a fost întotdeauna marioneta lui Putin”, a spus ea. Ea a ieșit din închisoare în 2014, când Ianukovici a fugit la Moscova după protestele anticorupție de pe Maidan. Câteva săptămâni mai târziu, Putin a anexat Crimeea și a instigat o revoltă separatistă în estul Ucrainei.
Timoșenko a dat interviul pentru The Guardian în biroul său din centrul orașului, decorat cu steagul ucrainean și fotografii care o înfățișează alături de lideri occidentali, inclusiv Margaret Thatcher. A lăudat „unitatea incredibilă” a „coaliției anti-Putin” și a menționat în mod special Marea Britanie și pe Boris Johnson, precum și SUA, Canada și Polonia. „Vedem Marea Britanie ca pe o parte a familiei ucrainene mai largi”, a spus ea.
La sfârșitul săptămânii trecute, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că este important să nu-l „umilim” pe Putin – o frază interpretată ca însemnând că Ucraina ar trebui să sacrifice o parte din teritoriul său în schimbul unui acord de realpolitik cu Moscova. Timoșenko a declarat că Franța și Germania – criticate pentru lentoarea cu care livrează arme – nu ar trebui să fie ostracizate în timp ce Europa se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii.
“Cu Putin nu există un acord de pace”
Dar, a mai ad[ăugat ea, partenerii internaționali ai Ucrainei trebuie să înțeleagă că singura modalitate de a pune capăt războiului este de a zdrobi forțele rusești pe câmpul de luptă. Fără a numi pe nimeni, ea a spus că aceștia nu ar trebui să devină „complici ai răului”. Ea a adăugat: „Nu există un astfel de acord de pace cu Putin, pentru că nu duce la pace. Ar duce la un nou război câțiva ani mai târziu”.
Miza pentru țara sa este existențială, a spus ea. Obiectivul Kremlinului a fost de a „depersonaliza” Ucraina, lipsind-o de limba și cultura sa, lăsând-o slabă și „divizată”. Lumea civilizată are o oportunitate unică de a opri Rusia și de a o împiedica să răspândească „războiul, corupția, șantajul, dezinformarea și lipsa de libertate”, a mai spus ea.
Genocid
Rusia a renunțat în mare parte la pretextul că vizează doar infrastructura militară ucraineană, a declarat Timoșenko. Uciderea civililor – în orașe din regiunea Kiev, cum ar fi Bucea și Irpin, precum și în alte zone – a fost crudă și deliberată, a spus ea, soldații ruși urmând instrucțiunile Moscovei.
„Este o parte inseparabilă a genocidului lor împotriva națiunii ucrainene”, a spus ea. „Ceea ce s-a întâmplat la Mariupol a fost chiar mai rău decât la Bucea, Irpin și Hostomel. Sunt convinsă că vom reuși să recucerim Mariupol și să descoperim amploarea crimelor oribile de acolo. A fost o tragedie, o catastrofă umană de o amploare de neimaginat”.
„Este o mare bătălie pentru teritoriul nostru și pentru libertatea noastră. Și este o șansă istorică pentru lumea liberă de a ucide acest rău”, a concluzionat ea.