Ziarul independent Novaia Gazeta, căruia justiţia rusă i-a retras luni licenţa de difuzare a ediţiei tipărite, a acuzat autorităţile că ”au ucis” publicaţia înfiinţată, între alţii, de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, decedat în urmă cu o săptămână, transmite EFE, citată de Agerpres.ro.
”Au ucis ziarul. Le-au furat 30 de ani din viaţă lucrătorilor săi. Au privat cititorii de dreptul de a primi informaţie”, acuză Novaia Gazeta într-un comunicat.
Totodată, publicaţia a acuzat autoritatea de reglementare a comunicaţiilor din Rusia, Roskomnadzor, că i-a ucis din nou pe cei şase jurnalişti şi colaboratori ai Novaia Gazeta, asasinaţi începând din 1993, între care figurează Anna Politkovskaia şi Natalia Estemirova.
”Tribunalul Basmanni din Moscova a decis: Novaia Gazeta trebuie lichidată”, denunţă publicaţia, care aminteşte că a fost înfiinţată de doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, Gorbaciov şi actualul redactor-şef, Dmitri Muratov, câştigător în 2021.
Conform Roskomnadzor, revocarea licenţei era necesară pentru că publicaţia nu a transmis autorităţilor ruse „statutul redacţiei” în perioada de timp stabilită de lege, deşi fusese atenţionată anterior. În schimb, Novaia Gazeta afirmă că a prezentat documentele acum mulţi ani, motiv pentru care va face recurs, a declarat luni Muratov.
”Însă Novaia Gazeta nu are nevoie de hârtii. A fost, este şi va fi”, se încheie comunicatul de presă al publicaţiei.
Publicaţia – care a lansat primul tiraj de 1.000 de exemplare la 1 aprilie 1993 – a fost obligată la sfârşitul lunii martie, de teama represaliilor, să îşi suspende apariţia în versiunile tipărită şi online „până la sfârşitul operaţiunii speciale (denumirea oficială a războiului, impusă de autorităţile ruse – n.r.) de pe teritoriul Ucrainei”, iniţiată la 24 februarie.
Decizia tribunalului survine la o săptămână după moartea lui Mihail Gorbaciov, care a cumpărat primele computere pentru ziar cu banii pe care i-a primit după câştigarea Premiului Nobel pentru Pace, în 1990.
Autorităţile ruse au închis în ultimele luni alte două instituţii media, dintre cele mai critice faţă de Kremlin: postul de radio Eho Moskvî şi postul de televiziune Dojd.