11 iunie 2022, 12:14

Lecțiile profesorului Botez: „El urmărea peste tot îndreptarea lumii”

„Era slab de tot la trup. Nu era întâiul nici la mâncat, nici la băut, nici la petrecut. De multe ori se gândea să asemene laolaltă viața și cu moartea.”

Această descriere i-a fost făcută profesorului N. N. Botez (1883 – 1935) de către chimistul și profesorul român Gheorghe Gh. Longinescu (12 septembrie 1869 – 7 aprilie 1939) sau G. G. Longinescu, așa cum semna deseori. Articolul a fost publicat în 1936 în revista Natura, unde profesorul Botez a colaborat și a publicat numeroase și fascinante articole „pentru răspândirea științei, modele de înțelegere și de dragoste pentru știință”.

„Și totuși așa slab și fără putere cum a fost…”

G. Longinescu începea povestea:

De ce adun amintirile mele despre N. N. Botez, de aceea crește admirația mea pentru el. Încotro îmi îndrept privirile în viața lui, dau peste tot de muncă și iar muncă, N. N. Botez a muncit mult cu gândul, cu vorba și cu scrisul. Munca lui a întrecut cu mult puterile lui trupești. El a dezmințit cu totul vorba lui Iuvenal, veche de două mii de ani și repetată mereu de atunci: mens sana in corpore sano.

Ca să muncești mult, ca să ai minte, trebuie să fii sănătos. Și tot așa, cum a spus un filosof american, ca să fii om treebuie să fii animal, adică sănătos ca un animal. Ca atâtea vorbe mari, din care multe sunt numai vorbe late, nici această înțelepciune nu e adevărată în totul. Atâția și atâția oameni mari au fost slabi să-i sufle vântul. Kant (Immanuel Kant, filosof german, 22 aprilie 1724 – 12 februarie 1804) făcea foc și în mijlocul verii, când i se părea că nu era destul de cald în casă. La fel și Bergson (Henri Bergson, filosof francez, 18 octombrie 1859 – 4 ianuarie 1941), am auzit, stă cu un șal călduros pe el, în luna lui Cuptor.

La fel a fost și N. N. Botez. Era slab de tot la trup. Nu era întâiul nici la mâncat, nici la băut, nici la petrecut. De multe ori se gândea să asemene laolaltă viața și cu moartea […] Și totuși așa slab și fără putere cum a fost, a muncit ca puțini la noi.

Ani la rând a tipărit în Natura, „articole minunate scrise și nespus de interesante, unele traduse, altele făcute de el, de fizică, chimie, botanică, din istoria științelor”. (G. G. Longinescu) | Articole din Natura, revistă științifică de popularizare / Biblioteca digitală BCU Cluj

„A muncit la răspândirea științei”

Cine a fost N. N. Botez ne spune G. G. Longinescu: „A fost fruntaș între fruntași prin munca lui științifică, școlară și culturală. Și mai înainte de toate a fost profesor de mâna întâi. Făcea lecții gândite până în cele mai mici amănunte și pregătite așa cum numai el știa să le pregătească”.

A fost profesor în diferite orașe, asistent în laboratorul de mineralogie din București, a scris cărți de fizică și de știință, a tradus „minunat pe Eminescu” în limba germană.

Dincolo de toate a muncit „la răspândirea științei în afară de școală. Ani la rând a tipărit în Natura, „articole minunate scrise și nespus de interesante, unele traduse, altele făcute de el, de fizică, chimie, botanică, din istoria științelor”, amintea G. G. Longinescu și nota:

Toate sunt de cel mai mare folos pentru oricine dorește să cunoască, oricât de puțin, din minunile științei.

„Fizica și chimia ar fi științele cele mai iubite de școlari, dacă…”

Pe unde a fost „a muncit și iar a muncit”. A tipărit cărți de fizică pentru licee cu dorința de a tălmăci fenomenele „pe înțelesul școlarilor”. G. G. Longinescu povestea despre profesorul Botez:

Se chinuia Botez pe sine la facerea experiențelor, așa ca ele să fie cât mai ușor de făcut, cât mai lesne de înțeles și mai ales fără nici o urmă de îndoială în ce privește urmările lor. Din nefericire, puțini de tot prețuiesc la noi experiențele de curs, și mai puțini încă își dau silința să le facă, așa cum trebuie, fără greș și fără prihană.

În școlile noastre, fizica și chimia, din nefericire, se învață foarte slab, tocmai din cauză că experiențele nu sunt făcute cu tragere de inimă și cu pricepere.

Fizica și chimia ar fi științele cele mai iubite de școlari, dacă profesorii ar însoți lecțiile lor cu experiențe bine făcute și, cum spun eu, descântate așa ca să vrăjească pe elevi.

În cele mai multe școli de la noi experiențele se fac de mântuială, ori nu se fac deloc. Cutare profesor spunea că aparatele lui nu funcționează bine din cauză că sunt ținute într-o cameră cu fața la miazănoapte.

„Fizica și chimia ar fi științele cele mai iubite de școlari, dacă profesorii ar însoți lecțiile lor cu experiențe bine făcute și, cum spun eu, descântate așa ca să vrăjească pe elevi.” (G. G. Longinescu) | stânga: Imagine dintr-un articole semnat de N. N. Botez din Natura, revistă științifică de popularizare / Biblioteca digitală BCU Cluj

„E prea târziu, e prea târziu”

Un alt episod relevant, „și de necrezut”, cum a menționat G. G. Longinescu, despre caracterul profesorului Botez, este cel legat de implicarea în politică. Iată ce comenta și povestea chimistul G. G. Longinescu despre profesorul Botez și interesul lui pentru a face politică:

M-a mirat mult această patimă a lui. N-a făcut însă politică de căpătuială. El urmărea peste tot îndreptarea lumii.

A fost primar la Constanța, mi se pare pentru foarte scurtă vreme. I-am scris atunci următoarele rânduri, pe care le dictez din aducere aminte.

«Acum ori niciodată, Primarul din Constanța, N. N. Botez, în care mi-am pus toată speranța, să strige cu glas tare, golanilor, mâncați, aveți de toate cele, vedeți să nu crăpați.

Pe voi vă flămânziră partidele-nvechite în jafuri și în rele și-n șperțuri nărăvite; acum v-a venit rândul și vouă să furați, furați, furați, furați, nimic nu mai lăsați.»

La rândurile mele nevinovate, oricât ar părea de răutăcioase, Botez mi-a răspuns cu tristețea cântecului cunoscut: «E prea târziu, e prea târziu.»

Pun rămășag că nici prin gând nu-i trece cetitorului, ce făcuse pe Botez să fie atât de trist. De la căderea fostului guvern până la venirea celui nou trecuseră câteva zile. La deschiderea casei de bani a primăriei orașului, primarul Botez a găsit în ea numai câteva sute de lei, nici măcar o mie întreagă. Avusese loc în cele câteva zile spălăcania, operație curentă la căderile de guvern, prin care se golesc toate casele de bani, și se iscălesc ordonanțe de zeci și sute de milioane care trec în buzunarele partizanilor politici.

Tristețea lui Botez, să nu crezi cetitorului, că era aceea a omului care nu găsea de furat. Tristețea lui era aceea a unui suflet cinstit care se convingea prin el însuși de cele auzite sau cetite prin ziare, că banul obștesc trece în buzunarele politicienilor.

„În cele mai multe școli de la noi experiențele se fac de mântuială, ori nu se fac deloc. Cutare profesor spunea că aparatele lui nu funcționează bine din cauză că sunt ținute într-o cameră cu fața la miazănoapte.” (G. G. Longinescu)

„Sunt sigur că n-a dormit în ședințe”

G. Longinescu amintea că profesorul Botez a fost chiar și senator. Un motiv de a comenta:

De a făcut în senat vreo activitate mai însemnată, n-aș putea spune. Se pare că a făcut un protest la o lege a instrucție. Nici o mirare. E cu totul și cu totul altfel viața politică de cum e cea de profesor. Întâi și întâi e disciplina de partid care îți închide gura oricât de mare ar fi. Și nici nu s-ar putea face altfel politică.

De ar veni fiecare cu câte un gând al lui și de ar vota fiecare după cum gândește el, praf s-ar alege de toate legile. Nu e vorba, nu se alege lucru mare, nici atunci când votează toți nechemații. De multe ori nu se alege lucru mare nici atunci când sunt toți pricepuți, dar vorbesc de mântuială ori cu gând ascuns.

[…]

Sunt sigur că n-a dormit în ședințe și mai sunt sigur că și-a amărât sufletul de ce-a văzut la fața locului.

„Prin muncă și-a câștigat dreptul la recunoștința urmașilor”

A fost „un om de muncă încordată și pricepută” și prin muncă „și-a câștigat dreptul la recunoștința urmașilor”, încheia G. G. Longinescu evocarea profesorului Botez:

„Atâta muncă putea obosi pe oricine. Pe Botez, dimpotrivă, munca l-a susținut în lupta cu boala care căuta să-l doboare.”


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol