Legendele muntelui Tâmpa. Lucruri mai puțin știute despre falnicul masiv

Încă de pe vremea dacilor, muntele Tâmpa veghează falnic asupra văilor care găzduiesc orașul Brașov. Vestitul munte este simbolul Brașovului, poziționat chiar în centrul orașului, de unde oferă o priveliștea superbă asupra celor mai importante repere.

Săpăturile arheologice au atestat faptul că acest munte a fost strâns legat de istoria oraşului din cele mai vechi timpuri, iar numele lui a fost dat de popoarele care l-au stăpânit.

Au fost găsite urme ale cuceritorilor romani care ar fi numit muntele Tempus/Temporis, cu referire la sacrificiile făcute de daci în cinstea zeului timpului, Uranus. De aici, denumirea de tempus/timp în limba latină s-ar fi transformat în Tempea /Tâmpa.

Pe lângă simbolul natural al orașului, numele acestui munte este încărcat de legende care au ajuns până în zilele noastre.

Braşovenii de la început de secol 20 au dat o dovadă incontestabilă de iubire faţă de munte când incendiile au lăsat o parte din Tâmpa fără vegetaţie. Au cărat pământ în coşuri de nuiele, mergând pe jos, şi au replantat pădurea care se vede astăzi.

În 1950, Braşovul a devenit oraşul Stalin. Pe tot muntele a fost scris numele dictatorului rus sculptat practic în brazi. Astăzi inscripţia nu se mai vede, deoarece brazii s-au amestecat cu foioase, însă, iarna, se mai poate distinge numele lui Stalin.

Se spune că sub Tâmpa s-ar afla o pesteră de mari dimensiuni cu multe tuneluri subterane pline de comori ascunse. Conform legendei, tot aici s-ar afla un lac uriaș, rămăşiţa unei mări preistorice, care dacă s-ar revărsa ar acoperi complet Braşovul. Oamenii de ştiinţă şi geologii nu au reuşit însă să demonstreze existenţa peșterii sau lacului.

Legenda băncii de piatră

Acesta a fost creată în memoria unui cuplu de îndrăgostiți care au murit îmbrățișați, striviți de o piatră care s-a rupt din vârful Tâmpei. Piatra s-a prăvălit peste ei, omorându-i pe loc.

Banca cioplită în stâncă este atestată documentar din anul 1817 și există și astăzi. Oricine se plimbă pe aleea de sub Tâmpa se poate așeza pe ea.

Legende despre balauri care au semănat teroare în oraş.

Una dintre legende menţionează existenţa unui balaur care ar fi ucis copiii conducătorilor Braşovului. Temutul balaur ar fi locuit într-o peştere din munte. Ani la rând l-au urmărit oamenii, dar nu au reuşit să-i vină de hac. În final ideea salvatoare a venit din partea unui măcelar, care a umplut cu var o piele de viţel. A dus-o apoi în apropierea grotei unde sălăşluia balaurul, iar acesta a mâncat-o. Se spune că burta lui s-a umflat atât de tare încât a plesnit, iar Braşovul a scăpat astfel de temutul balaur.

Muntele Tâmpa este o rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 188,2 hectare, având drept scop protejarea şi conservarea peisajului, a speciilor de floră şi faună, considerată a fi unica rezervaţie naturală din lume în mijlocul unui oraş.