Multe companii afișează cu mândrie că produsele lor folosesc componente de plastic reciclat. Inclusiv unele care vând băuturi răcoritoare sau bunuri alimentare. The Guardian ne spune că vestea e posibil să nu fie tocmai una bună.
Ura, salvăm planeta! Ce facem, însă, cu noi?
Asta nu înseamnă că încercăm să vă convingem că reciclarea nu este bună. Doar că…citiți mai departe. Sunt mult mai multe nuanțe de gri decât vă închipuiți.
Materialele plastice reciclate și refolosite care vin în contact cu alimentele sunt „vectori de răspândire a substanțelor chimice îngrijorătoare”, deoarece acumulează și eliberează sute de toxine periculoase precum stiren, benzen, bisfenol, metale grele, formaldehidă și ftalați, relevă o nouă cercetare.
Reevaluări masive
Studiul a evaluat sute de publicații științifice privind plasticul și plasticul reciclat pentru a oferi o analiză sistematică, prima de acest fel, a substanțelor chimice care intră în contact cu alimentele în ambalajele, ustensilele, farfuriile și alte articole alimentare și a ceea ce se știe despre modul în care substanțele contaminează alimentele.
„Substanțele chimice periculoase se pot acumula în materialele reciclate și apoi pot migra în produsele alimentare, ducând la o expunere cronică a oamenilor”, au scris autorii studiului, menționând sticlele fabricate din plastic din polietilen tereftalat (PET) ca fiind un exemplu comun.
Studiul vine în contextul unei dezbateri privind modul în care se poate reduce cantitatea de deșeuri de plastic care umple globul. Industria petrochimică, unele guverne și multe grupuri de mediu au făcut presiuni pentru îmbunătățirea posibilității de reciclare a plasticului.
853 de substanțe chimice într-un PET reciclat
Deși unele tipuri de material pot fi reciclate, majoritatea nu pot fi reciclate, iar studiul evidențiază faptul că îmbunătățirea reciclabilității materialului vine cu riscuri: a identificat 853 de substanțe chimice utilizate în plasticul reciclat PET, iar multe dintre acestea au fost descoperite în ultimii doi ani.
Cele mai frecvent detectate au fost antimoniul și acetaldehida, în timp ce toxine puternice precum 2,4-DTBP, etilenglicol, plumb, acid tereftalic, bisfenol și oligomeri ciclici de PET au fost, de asemenea, cel mai frecvent găsite.
În plus, chimia materialelor plastice poate fi un fel de cutie neagră. În SUA, există foarte puține reglementări cu privire la ceea ce conține materialul, iar UE cere doar teste ușoare pentru a determina ce substanțe chimice se găsesc în plastic.
Reciclarea „ilicită”
Analiza a evidențiat, de asemenea, o reciclare „ilicită” larg răspândită, în care industria utilizează plastic de calitate nealimentară, fabricat cu substanțe ignifuge și alți compuși toxici în ambalajele alimentare reciclate. În ciuda reglementărilor stricte privind tipurile de plastic care pot fi utilizate pentru contactul cu alimentele, studiile au identificat produse electronice reciclate pe piețele din SUA, Coreea de Sud și Europa.
„Există indicii clare de substanțe ignifuge bromurate care provin de la vechiul televizor, calculator, tastatură”, a declarat Geueke. „Cu siguranță nu este legal”.
Revizuirea a identificat probleme similare în cazul articolelor din plastic reutilizabile pentru contactul cu alimentele, cum ar fi ustensilele de bucătărie, sticlele de apă, vesela, biberoanele, distribuitoarele de apă, tubulatura mașinilor de muls și altele.
Alimentele provenite de la prima utilizare a plasticului sau detergenții folosiți pentru a curăța materialul pot fi absorbite și pot provoca modificări chimice și contaminare în materialul reutilizat, la fel ca și încălzirea acestuia sau utilizarea lui într-un mod pentru care nu este conceput.
Cum ne putem proteja?
Consumatorii se pot proteja evitând plasticul pe cât posibil, aducând la restaurante ambalaje non-plastice pentru transportul la pachet și mutând produsele alimentare din ambalajele de plastic în recipiente realizate din materiale mai sigure.
Dar, în cele din urmă, cel mai eficient remediu este eliminarea plasticului și utilizarea de către societate a unor materiale mai sigure, au scris autorii studiului.
„O schimbare către materiale care pot fi reutilizate în siguranță datorită proprietăților lor materiale favorabile și inerte ar putea fi o opțiune promițătoare pentru a reduce impactul ambalajelor alimentare de unică folosință asupra mediului și al substanțelor chimice care migrează asupra sănătății umane”, se arată în document.
Studiul caracterizează materialele plastice ca fiind „materiale foarte complexe care conțin sute de compuși sintetici diferiți care, de cele mai multe ori, sunt slab caracterizate în ceea ce privește proprietățile lor periculoase”. Unele substanțe chimice găsite în materialele plastice reciclate nu pot fi identificate, notează analiza, ceea ce sporește riscul reciclării și acumulării repetate.
„Nu este sigur și, pe măsură ce calitatea plasticului reciclat scade, cantitatea de potențiali contaminanți crește”, a declarat Birgit Geueke, autorul principal al studiului și ofițer științific principal la Food Packaging Forum, cu sediul la Zurich.
Plasticul “virgin” vs plasticul reciclat
Datele indică faptul că în timpul procesului de reciclare sunt adăugate sau create substanțe chimice. În timp ce 461 de tipuri de COV au fost detectate în plasticul virgin, aproximativ 573 au fost găsite în materialul reciclat. Geueke a declarat că este dificil de spus de ce s-a întâmplat acest lucru, dar ar putea proveni din adăugarea de substanțe chimice în timpul procesului de reciclare, din adăugarea de substanțe chimice din fluxul de reciclare contaminat, din reacții între substanțele chimice sau din plasticul care absoarbe substanțe chimice suplimentare atunci când este folosit pentru prima dată.