România este principala țară-sursă pentru victimele traficului de persoane din Uniunea Europeană. Visul unei vieți mai bune a devenit o momeală care a vulnerabilizat românii în fața traficanților de persoane.
Suntem țară de origine, de tranzit și de destinație pentru femei, bărbați și copii.
Majoritatea victimelor sunt minori, care provin din comunități vulnerabile, unde există multă sărăcie, iar educația lipsește cu desăvârșire. Rapoartele internaționale asupra fenomenului arată o înrăutățire constantă a situației în ultimul deceniu.
Presa locală a relatat în mai multe rânduri despre adolescente recrutate de pe băncile școlii de rețele de proxeneți bine organizate, care le-au urmărit timp de mai mulți ani si le-au convins să părăsească țara pentru a le exploata sexual în străinătate.
Sunt, de asemenea, cunoscute cazurile în care chiar părinții, naturali sau adoptivi, le propun fetelor minore să se prostitueze și le dau pe mâna proxeneților care câștigă sume uriașe în urma traficului. Pandemia a accentuat fenomenul, pentru că expunerea pe internet, de unde se racolează cel mai adesea victimele, a crescut considerabil.
Iar organizațiile neguvernamentale din domeniu spun că traficul de persoane este unul care ține de siguranța națională, pentru că vorbim de crimă organizată.
Metoda “Loverboy” . Cum le manipulează traficanții pe victime
Reţelele de prostituţie şi-au schimbat în ultimii ani metodele. Tinerele nu mai sunt luate cu forţa din ţară, ci sunt cucerite şi convinse să producă bani uşor, folosindu-se de propriul corp. Metoda se numeşte „Loverboy” şi începe cu o poveste de dragoste.
Acest fenomen de proxenetism îşi are rădăcinile în Olanda, spun autorităţile. Metoda pare una simplă, dar are multe implicaţii complexe la nivel psihologic.
„Loverboy” este una dintre cele mai utilizate metode ale traficanților de persoane, în special a recrutorilor, prin care se urmărește înșelarea victimelor.
Traficantul îi dă impresia victimei că s-a îndragostit de ea, iar aceasta se îndragostește de el, acceptând să facă orice pentru dragostea sa.
„Această metodă se folosește la fetele foarte tinere. Fetele de 12 – 13 ani sunt cel mai ușor de păcălit. Și nu vorbesc de pedofili, marea lor majoritate sunt prădători sexuali. Prădătorii sexuali le prezintă o poveste de dragoste exact așa cum vor ele să audă. Nu durează mult până devin un cuplu și imediat copila este izolată și exploatată, până la vârsta la care poate fi exportată într-o țară occidentală unde face mai mulți bani decât în România. Marea mea îngrijorare e că avem zeci de mii de copile recrutate pe această metodă”, spune psihologul Iana Matei, autoare a volumului “De vânzare: Mariana, 15 ani”, fondatoare a „Reaching Out Romania”, organizație care oferă victimelor traficului de persoane șansa la o viață normală departe de abuz și persecuție, ba chiar mai mult de atât, le oferă o familie.
Avem de luptat și la nivel de mentalitate, pentru că adesea, societatea le judecă pe aceste fete minore, neștiind că, de cele mai multe ori, ele ajung aici din cauza lipsei de educație, a sărăciei și a lipsei suportului pe care adulții de lângă ele ar fi trebui să îl acorde.
“Trebuie să le protejăm pe aceste copile care sunt în bătaia vântului și culmea e că tot ele sunt cele arătate cu degetul, că e vina lor. Ele au 12, 13, 14 ani, ce fac copilele la vârsta asta? Cred adultul de lângă ele, cred loverboy-ul care le spune că sunt frumoase, că sunt deștepte, care le oferă câte o înghețată gratis, pe care ele nu și-o pot permite”, a povestit Iana Matei, la emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină, la Radio România Actualități.
“Nu ne protejăm copiii”. Vulnerabiliăți legislative
În România, victimele minore nu se bucură, încă, de un tratament adecvat, care să le protejeze, iar justiția nu este prietenoasă cu copiii, ceea ce duce la o revictimizare cu efecte dramatice asupra copiilor.
“Avem un sistem de justiție neadaptat victimei și aici lupta este pentru un sistem de justiție adaptat minorilor și în special victimelor. Este vorba despre lipsa de echitate, de expertiză, în ce privește serviciile sociale și juridice. În opinia mea, este lipsa interesului real al instituțiilor de prevenire și combatere și suntem într-un cerc vicios. Totodată și aplicarea legii e defectuoasă. Consimțământul pentru un act sexual, care potrivit legii este cheia, este fixat la 16 ani, care e definit la actul sexual cu minori. A fost introdus după perioada comunistă. Soluția este de îmbunătățire a cadrului legislativ astfel încât să poți asigura victimei acel principiul de echitate. Făptuitorul are o serie de drepturi, ar trebui și victimei să i se acorde aceleași drepturi”, consideră Cerasela Bănică, președinta Centrului de Advocacy și Drepturile Omului.
În ultimul timp, lucrurile au mai început să se schime, iar în multe tribunale din țară s-au amenajat camere speciale pentru discuțiile cu minorii.
Pe măsură ce se dezvoltă proiectul camerelor speciale se vor regla si alte aspecte juridice ce vizează drepturile minorilor, spun avocații implicați în astfel de procese.
Avem nevoie însă de mai mult decât atât: voință, modificarea legislației, expertiză și resurse fianciare.
Pentru că acești copii, victime ale traficului de persoane sunt ca orice copil din România, care are dreptul la protecție din partea statului.
Educație, legislație și cooperare, măsuri cheie în combaterea traficului de persoane
Lupta împotriva traficului de persoane este una dificilă, fenomenul fiind denumit și “sclavia erei moderne”, iar victimele traficului de persoane sunt ascunse chiar sub ochii noștri.
Lupta împotriva traficului de persoane nu poate fi dusă doar de o instituție, agenție sau organizație, ci este nevoie de un efort coordonat între toți actorii, este nevoie să construim o mișcare socială împotriva traficului de persoane.
Conform raportului Comisiei Europene, România se află în topul țărilor cu cele mai multe condamnări (după Franța), dar și cu cele mai multe urmăriri penale (după Franța și Belgia), dar încă avem situații grave unde termenele s-au prescris și traficanții au fost achitați, cum este cazul Țăndărei.
Modificarea legislației, astfel încât aceasta să ofere o protecție mai bună victimelor minore este cerută cu insistență de organizațiile neguvernamentale, care fac un lobby puternic în acest sens.
“Avem goluri legislative, în momentul de față nu există o legiferare a faptei de pedofilie. Mai avem lipsa de finanțare și de expertiză a serviciilor pentru victime. Nu știm câte victime în România beneficiază de protecție. Dacă nu ai măsuri de protecție, victima singură nu se poate lupta cu o rețea de crimă organizată, fără să știe că e protejată“, susține Cerasela Bănică.
Alături de modificarea legislației, educația poate fi una dintre soluțiile la îndemână pentru a reduce amploarea fenomenului.
Iar organizațiile guvernamentale cu tradiție și expertiză în domeniu fac un apel serios statului roman, să colaboreze cu ele, pentru a combate traficul de persoane.
“Este nevoie de educație și apoi vorbim și de legislație. Toate aceste copile s-au oprit undeva în ciclul primar cu educația. Copiii provin din comunități vulnerabile, unde există multă sărăcie. Aici trebuie organizate programe cum ar fi un after school, poți face și artă și dezvoltare personală, să-i educi pe copii. Dacă nu începem cu educația vom avea și următoarele generații pe stradă. Lipsa de cooperare între instituțiile publice și nonguvernamentale este încă o problemă. Organizațiile nonguvernamentale au experiență, folosește tu, ca stat, această experiență“, spune Iana Matei.
O mână de ajutor pentru salvarea unui minor vulnerabil
La nivelul societății, fiecare dintre noi poate interveni în cazul în care observă un abuz asupra unui minor.
“Dacă există o suspiciune că un minor e într-o situație vulnerabilă sau o persoană este victimă (se prostituează), să se sune imediat la 112. Sau la numerele de telefon pentru copil abuzat“, ne sfătuiește Cerasela Bănică.
119 este numărul de telefon destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului, în cadrul programului guvernamental „Din grija pentru copii”, iar linia telefonică specială 0800.500.333 este destinată victimelor violenței domestice.