Pe 24 ianuarie se împlinesc 161 de ani de când a fost realizată Mica Unire, dintre Moldova și Țara Românească sub conducerea domnitorului român, Alexandru Ioan Cuza.
Cauzele Unirii Mici
În urma războuiului dintre Rusia și Marile Puteri din 1856, în cadrul Tratatului de Pace de la Paris, se discută și situația delicată Principatelor Române, care în acea perioadă erau sub ocupația rușilor și a otomanilor. Cu toate acestea, evenimentul de la Paris a fost un prilej bun pentru români să își schimbe aspectele politice interne și externe. Astfel, pe lângă faptul că principatele vor primi înapoi de la Rusia, orașele Cahul, Ismail și Bolgrad, se stabilește organizarea unor Adunări Ad-hoc, atât în Țara Românească, cât și în Moldova pentru a se hotărî dacă cele două se vor uni.
Alegerile Ad-hoc
Din nefericire, a existat un impediment ce aproape a dus la izbucnirea unui nou război între Marile Puteri, Imperiul Otoman, nedorind ca statele române să devină independente, întrucât la vremea respectivă eram sub suzeranitatea lor, au falsificat alegerile din Moldova. Caimacamul Nicolae Vogoride, sprijinit de către turci, a sabotat majoritatea voturilor din Moldova, pentru că în schimbul eșecului politic, el va avea să fie numit domnitor. Această intervenție a Imperiului Otoman a provocat o ruptură între ei și celelalte puteri, spune identitatea.ro.
Prin urmare, s-a decis ca Adunările Ad-hoc să aibă loc din nou în toamna anului 1858 și Țara Românească, împreună cu Moldova s-a pronunțat pentru Unire. Cu toate că situația românilor părea să se schimbe, imperiile și țările puternice de la vremea aceea au pus condiții care nu garantau unificarea celor două state. Printre acestea se numără faptul că vor avea instituții diferite, doar trei comune precum Armata, Înalta Curte de Justiție și Casație și o Comisie Centrală la Focșani, existau două capitale și multe alte reguli care nu păreau să schimbe politica internă sau externă a statelor române.
Numirea lui Cuza
Astfel, românii se găseau în impas, doar că în regulile impuse de către Marile Puteri au descoperit că nu era specificat că cele două Principate nu pot fi conduse de același domnitor. Prin urmare, pe 5 ianuarie 1859 au loc alegerile din Moldova și este votat în unanimitate domnul Alexandru Ioan Cuza, iar pe 24 ianuarie este ales ca domnitor și în Țara Românească.
Mulțumită reformelor adoptate de-a lungul domniei sale, țara va cunoaște o dezvoltare socială, politică, economică și culturală majoră, iar statutul extern al acesteia va crește considerabil.
Sursă foto:
primariaslanicmoldova.ro
stirilekanald.ro
identitatea.ro
myhero.com