Miercuri, în Liban este zi de doliu național, în memoria victimelor tragediei din Capitală. Imaginile de la locul exploziilor care au îndoliat Libanul par a fi scene dintr-un film de acțiune editat pe computer. Mulți au spus că e Apocalipsa. Alții, chiar guvernatorul capitalei libaneze, au comparat situația cu dezastrul nuclear de la Hiroshima sau Nagasaki. Imaginile care ne vor rămâne tuturor întipărite în memorie sunt, e drept, ale unei ciuperci atomice. Doar culorile par ireale.
Ai putea crede că e o explozie a unui depozit de sânge, după culorile din poze. Dar nu. 2750 de tone de nitrat de amoniu au îngenunchiat Beirutul și greu încercatul Liban.
Un deja-vu, la scară infinit mai mică, la Mihăilești, în 2004
Vă amințiti de explozia de la Mihăilești, din 24 mai 2004? „Explozia de la Mihăileşti” este denumirea generică sub care este cunoscut cel mai mare dezastru produs pe şoselele din România.
Un camion cu azotat de amoniu a explodat, la 24 mai 2004, pe drumul European 85, la Mihăileşti, în judeţul Buzău, deflagraţia soldându-se cu 18 morţi şi 13 răniţi.
În camion erau 400 de saci de azotat de amoniu. Imaginați-vă 2.750 de tone de nitrat de amoniu într-un depozit, zăcând de câțiva ani.
Beirut este un ”oraş sinistrat”, a anunţat marţi Consiliul Suprem de Apărare din Liban. Consiliul, din care fac parte în special preşedintele, premierul şi ministrul Apărării, ”recomandă” guvernului să decreteze stare de urgenţă, potrivit agenţiei naţionale de informaţii ANI. „O catastrofă majoră s-a abătut asupra Libanului”, a afirmat preşedintele Michel Aoun, la deschiderea unei reuniuni a Consiliului.
Bilanțul provizoriu este de cel puțin 135 de morți și cel puțin 4.000 de răniți. Printre decedați, mulți pompieri. Ca la 11 septembrie 2001, la World Trade Center, din New York.
This is the devastating aftermath of the deadly Beirut blasts, including a ruined hospital pic.twitter.com/PvzWNDBDjy
— SCMP News (@SCMPNews) August 5, 2020
Solicitare de ajutor
Premierul libanez Hassan Diab a cerut marţi ”ţărilor prietene” să ajute Libanul, după exploziile care au zguduit portul din Beirut.
Hassan Diab a anunţat că aproximativ 2.750 de tone de nitrat de amoniu erau stocate în depozitul portului din Beirut unde s-a produs marţi explozia care a provocat victime şi daune fără precedent în capitala libaneză.
Moartea aștepta, perfid, într-un depozit
„Este inadmisibil ca o încărcătură de nitrat de amoniu, estimată la 2.750 tone, să fie prezentă de şase ani într-un depozit fără măsuri de precauţie”, a declarat premierul în faţa Consiliului Suprem de Apărare reunit în şedinţă de urgenţă.
„Este inacceptabil şi nu putem să păstrăm tăcerea în această problemă”, a adăugat şeful Executivului libanez, conform informaţiilor oferite de un purtător de cuvânt în cadrul unei conferinţe de presă.
Nitratul de amoniu este un îngrăşământ chimic şi, totodată, o componentă a explozibililor.
„Nu vom cunoaşte liniştea până când nu vom găsi persoana responsabilă pentru ceea ce s-a întâmplat ca să dea socoteală”, a promis premierul.
Guvernul libanez se va întruni miercuri într-o şedinţă de urgenţă.
Cine-a adus explozibilul în port
Potrivit portalului mold-street de la Chișinău, în 2014, în timp ce transporta din Georgia în Mozambic circa 2.750 de tone de nitrat de amoniu, cargoul Rhosus, aflat sub pavilionul Republicii Moldova, a fost reţinut în portul Beirut din cauza unor grave probleme tehnice., scrie rfi.ro.
Ulterior i s-a interzis navigarea din cauză că ar fi încălcat regulile de exploatare, iar încărcătura a fost sechestrată şi depozitată în portul Beirut.
De atunci cargoul stă abandonat în port, iar echipajul compus din ruşi şi ucraineni a fost repatriat, după ce fusese lăsat în voia sorții de angajator. Între timp, instanţele au emis la cererea creditorilor 3 decizii de sechestrare a navei. Presa rusă scrie că proprietarul este afaceristul rus Igor Grechushkin, rezident în Cipru.
R.Moldova se află de mai mulţi ani în lista neagră, categoria risc înalt, a statelor cu nave ce încalcă normele și convențiile internaționale, potrivit Secretariatului Paris MoU.
Într-o situaţia mai proastă se află țări precum Tanzania, Togo, Palau, Comores, Cambodia și Congo, mai scrie Mold-street. În anii 2015-2018, fost efectuate 409 inspecții ale navelor ce plutesc cu pavilionul Republicii Moldova, iar în 69 de cazuri acestea au fost reținute, amintește rfi.ro.
Sediul Ambasadei României, avariat
Sediul Ambasadei României din Liban, aflat la 8,2 kilometri distanță față de locul exploziei, are avarii minore, în urma exploziilor produse marţi la Beirut, iar personalul misiunii diplomatice române este în afara oricărui pericol, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, transmite condoleanţe victimelor exploziilor de marţi din capitala Libanului şi afirmă că „România este alături de oamenii din Beirut în aceste momente dificile”.
„Sincere condoleanţe pentru victimele exploziilor din Beirut, Liban şi însănătoşire grabnică răniţilor. România este alături de oamenii din Beirut în aceste momente dificile”, a scris ministrul român, pe contul său de Twitter.
Soldați ai misiunii ONU în Liban, grav răniți
Mai mulţi soldaţi ai Forţei Interimare a Naţiunilor Unite în Liban (FINUL), a cărei navă era ancorată în portul oraşului Beirut, au fost grav răniţi în exploziile de amploare care au zguduit marţi capitala libaneză, conform anunţului făcut de FINUL marţi seara şi citat de AFP.
Marinarii răniţi, „unii grav”, au fost transportaţi la „cele mai apropiate spitale”.
Nu a fost furnizată nicio informaţie cu privire la identitatea şi naţionalitatea acestor victime.
„Suntem alături de poporul şi guvernul libanez (…) şi suntem pregătiţi să acordăm asistenţă”, a mai anunţat forţa multinaţională de menţinere a păcii prezentă în Liban începând cu 1978.
Franța trimite tone de materiale sanitare
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat pe Twitter că Franţa va trimite la Beirut „mai multe tone de materiale sanitare” şi un detaşament de securitate civilă.
‘Paramedicii vor ajunge, de asemenea, cât mai curând posibil la Beirut pentru a su sţine spitalele. Franţa este deja angajată”, a adăugat şeful statului francez.
Emmanuel Macron l-a asigurat marţi seară pe omologul său libanez Michel Aoun de sprijinul Franţei şi a anunţat trimiterea de „ajutoare şi resurse franceze”.
Anchetă în Franța
O anchetă a fost deschisă miercuri în Franţa de Parchetul din Paris pentru „vătămare involuntară” după exploziile care au zguduit marţi Beirutul, relatează AFP.
„O primă numărătoare permite identificarea a 21 de persoane cu cetăţenie franceză rănite în explozie”, a anunţat parchetul din Paris într-un comunicat.
„În baza competenţei sale în materie de fapte comise în străinătate, secţia de accidente colective a Parchetului din Paris declanşează o anchetă pentru vătămare involuntară”, adaugă instituţia.
UPDATE
Guvernul libanez a decretat miercuri stare de urgenţă timp de două săptămâni în oraşul Beirut, a doua zi după exploziile de proporţii din portul oraşului care au provocat pagube fără precedent în capitală, relatează AFP, preluată de agerpres.ro.
Guvernul a decretat „stare de urgenţă în oraşul Beirut timp de două săptămâni”, a anunţat într-o conferinţă de presă ministrul informaţiei, Manal Abdel Samad, precizând că „o putere militară supremă va fi imediat însărcinată cu prerogative în materie de securitate”.
De asemenea, guvernul libanez a cerut arestul la domiciliu pentru orice persoană implicată în depozitarea tonelor de nitrat de amoniu care s-au aflat la originea exploziilor enorme din portul Beirut în ajun.
Adresându-se puterii militare supreme care va răspunde de chestiunile de securitate în timpul stării de urgenţă, guvernul „cere arestul la domiciliu pentru orice persoană implicată în stocarea de amoniu” de la sosirea încărcăturii la Beirut în 2014 până la explozia de marţi, a mai spus ministrul informaţiei, fără a-i numi totuşi pe aceşti responsabili sau a furniza alte detalii despre identitatea lor.