4 aprilie 2020, 3:11

Munca de acasă, cu avantajele și neplăcerile ei. Câteva idei pentru cei aflați prima dată în fața acestei provocări

„Ca orice altă specie, chiar și cea umană poate fi nimicită. Însă de departe omul este cea mai adaptabilă dintre specii, pentru că a dezvoltat o cultură ce evoluează împreună cu organismul lui biologic”, scria autorul unui articol apărut în 1960 în revista americană The New Scientist.

Ideea este că omul a învățat repede să se adapteze mediului, vremurilor, situațiilor, provocărilor și încercărilor prin care este nevoit să treacă de-a lungul vieții. Cu creativitatea lui, curajul ce-l animă și dorința intensă de a supraviețui.

Printre multe alte provocări din această perioadă una este pentru mulți să lucreze de acasă. În Europa, se folosește și termenul de telemuncă (din engleză, telework), în timp ce americanii spun telecommuting, ambele având aproximativ același sens – un mod de lucru prin care angajații nu trebuie să meargă/să facă naveta la un anumit sediu al firmei unde lucrează. Munca de acasă are deja o istorie, cel puțin invenția acestui concept, deși a început să fie practicată tot mai mult în ultimii ani, odată cu dezvoltarea tehnologiei ce permite acest lucru pentru anumite activități.

„Părintele” termenelor de telecommuting și telework este Jack Nilles, fizician și inginer american; acesta le-a folosit prima dată în 1973. În anii ’90, ideea de a munci de acasă a ajuns un subiect ce a stârnit interesul lumii. În 1995, a căpătat și un motto, „munca este ceva ce faci, nu ceva unde să călătorești”, cu diferite variații: „Munca este ceva ce facem, nu un loc unde să mergem” sau „Munca este ceea ce facem, nu unde suntem”.

În 1979, The Washington Post a publicat un articol cu titlul Working at Home Can Save Gasoline. Acest articol este considerat cel care a stat la baza popularizării ideii de muncă la domiciliu și a dus la organizarea, în Statele Unite, în anul 1980, la prima conferință pe acest subiect.

„Milioane de americani se deplasează la locul de muncă cinci zile pe săptămână, în principal cu mașina personală sau cu autobuzul, într-o masivă mișcare a populației ce reprezintă o mare parte din consumul de benzină din țară, aglomerarea traficului și poluarea aerului și care este o sursă majoră de stres”, scria autorul articolului. Să nu uităm că, în acea perioadă, lumea nu avea tehnologia de astăzi, nici internet, acest imens avantaj al muncii de acasă.

Trafic în București, în zile normale | Sursa imagine: Digi24

Prin urmare, au trecut ceva ani până când unele companii, organizații non-profit, dar și instituții de stat din diferite țări au văzut avantajele acestui mod de colaborare și l-au preluat.

Începând cu anul 2009, acest mod de lucru și-a luat efectiv zborul, beneficiind din plin de dezvoltarea tehnologiei.

Studiile făcute au demonstrat că, pentru angajați, printre marile avantaje ale muncii de acasă se află eliminarea timpului petrecut pe drum, de acasă la serviciu (și invers), și a oboselii asociate acestei deplasări.

Pentru companii, beneficiile principale sunt reducerea costurilor – de la apă, lumină, calculatoare, produse pe care le pun la dispoziția angajaților, – și o productivitate mai crescută – după o perioadă de acomodare, angajații sunt motivați să lucreze și să se organizeze mai bine.

De cealaltă parte, angajații apreciază acest mod de lucru, în special milenialii (Generația Y) deoarece le oferă un echilibru între muncă și viața personală. În plus, un studiu a arătat că mulți angajați care lucrează în spații moderne deschise sunt atât de afectați de gălăgie și întreruperile inevitabile încât nu se pot concentra pentru a-și face lucrul. Tocmai de aceea, mulți spun că trebuie să meargă acasă și să lucreze de acolo ca să finalizeze ceea ce au de făcut.

Pe de altă parte, în funcție de temperamentul fiecăruia, unii se consideră izolați dacă lucrează de acasă și simt că nu mai fac parte din echipă.

Două dintre cele mai importante beneficii economice și sociale ale acestui tip de muncă sunt un trafic mai puțin aglomerat ce are ca efect reducerea poluării în orașe, lucru constatat recent și în București. De altfel, unele organizații au adoptat acest stil de lucru tocmai pentru a proteja mediul. Mai mult, unii susțin că și numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere va scădea.

Cum însă nimic nu este perfect în această lume, și munca de acasă are dezavantajele ei. În special în primele luni, managerii pot vedea o scădere a productivității, însă studiile făcute au arătat că, pe o perioadă lungă, productivitatea crește și se îmbunătățește comparativ cu cea de la locul de muncă unde mai bine de o oră se pierde zilnic cu lucruri mărunte.

Pandemia ce afectează în prezent omenirea a determinat companii de toate dimensiunile și instituții de stat să restrângă activitatea din sediile lor și, acolo unde este posibil, să trimită oamenii să lucreze de acasă.

Sursa foto: Lukas Bieri / Pixabay

„Începutul anului 2020 s-a transformat într-un experiment social la care am fost forțați și care ar putea în sfârșit să răspundă întrebării: «Mai avem nevoie de ore de vârf?» Din cauza pandemiei, vedem că multe companii s-au orientat către munca de acasă pentru angajați ceea ce ar putea să fie foarte bine și punctul din care acest mod de a lucra va fi adoptat cu precădere ca job full-time”, spunea Brie Weiler Reynolds, Career Development Manager, într-un interviu publicat la începutul lunii martie de GeekWire, un website american de știri din domeniul tehnologiei.

Evident, nu orice activitate poate fi desfășurată de acasă, însă acolo unde munca de la serviciu se poate face la fel de bine și acasă, mulți manageri se vor adapta probabil acestei schimbări impuse.

„Deoarece totul este în desfășurare, e greu de prezis cât timp lucrurile vor fi în acest mod. E posibil însă să vedem companii cu angajați care vor lucra numai de acasă pentru următoarele săptămâni sau luni, după care să realizeze că de fapt este un mod productiv și eficient și îl vor prefera pe termene lungi”, a mai spus Brie Weiler Reynolds.

În România, la fel ca în alte țări, în ultima perioadă, mulți antreprenori au fost nevoiți să ia măsuri drastice și să trimită angajații fie în concedii, fie în șomaj tehnic.

„Cred că sunt de urmărit pe termen lung companiile din tehnologie şi care furnizează servicii online sau facilitează furnizarea de servicii online. Această criză va schimba oarecum mindsetul marilor corporaţii şi se va schimba şi modul cum se raportează ele la munca de acasă”, comenta directorul unei case de brokeraj în urma unei analize a pieței românești din care, cum a citat agenția de presă News.ro, a rezultat că „industria de telecomunicaţii este una dintre marile câştigătoare a crizei”.

Sursa foto: The Financial Diet

Câteva idei de a lucra de acasă, ca să fii eficient și să îți păstrezi echilibrul în toate

Din anumite puncte de vedere, munca de acasă e ceva extraordinar, mai ales pentru persoanele mai mult sau mai puțin introvertite – a nu fi nevoit să petreci o oră sau două ore în trafic, poate aduce mai mult timp folosit pentru ceva util, dar și bani salvați, poluare mai puțină, chiar și o sănătate mai bună. Sigur, în perioade normale, când nu există restricții cu privire la unele drepturi, și în acele situații unde e posibil, munca „de acasă” poate să fie de fapt munca într-o cafenea/ceainărie, de la o bibliotecă ori din mijlocul naturii.

Pentru cei care se confruntă prima dată cu acest mod de a lucra, iată șase idei – ordinea lor este întâmplătoare.

Păstrarea rutinei. Directorul unei companii recomandă să nu se schimbe rutina. Doar pentru că muncești de acasă, nu înseamnă că trebuie să sari peste pregătirile obișnuite din fiecare dimineață. Prin urmare, trezește-te la ora obișnuită unei zile de muncă, fă un duș, îmbracă-te (adică nu sta în pijama sau haine pe care le porți acasă). Poate părea ușor ridicol, însă ajută și pentru psihic, dar și pentru a păstra un program de lucru – la fel ca la serviciu.

Planificarea. Cine își stabilește în fiecare seară ce are de făcut a doua zi pentru serviciu și respectă ceea ce și-a propus să facă, finalul fiecărei zile îi va aduce mulțumire.

Concentrarea. Este uimitor câte lucruri poate face într-o singură zi cel care se organizează bine și se concentrează să facă tot ce și-a planificat.

Orele de muncă. Trebuie stabilite clar dinainte și spuse și celor din familie. Sigur, trebuie respectate cât mai bine și folosite pentru muncă. Asta nu înseamnă totuși să se stea toată ziua pe scaun și să se lucreze. O idee: folosește pentru exerciții din timpul pe care îl petreceai pe drum spre și de la serviciu.

Sursa foto: The Spruce

De fapt, ești la serviciu. La început e greu să pretinzi că nu ești acasă, ci la serviciu și oricine poate fi tentat să-și întrerupă lucrul și să răspundă la telefon ori să se uite la un film (ceea ce te va face să te simți ca la serviciu, de fapt). Dar e tot un exercițiu al minții – cu cât se face mai mult, cu atât mai repede vei reuși să te detașezi de alte lucruri lipsite de importanță și să-ți vezi de treaba ta. Se poate întâmpla să termini mai repede ceea ce ți-ai propus pentru ziua respectivă și vei câștiga acel lucru prețios, timpul, pentru a putea avea alte mici și prețioase momente de bucurie.

Încrederea. În orice schimbare și provocare nouă, există și teamă, și e firesc să fie așa. Aici e una de genul: dacă nu voi reuși să fac ceea ce am de făcut și se va sfârși prost? E în firea omului, mai ales în perioade de incertitudini, să aibă temeri de toate felurile. O rețetă ce ar trebui să funcționeze: respiră, concentrează-te să faci ceea ce ai de făcut, nu-i mai da voie minții să-ți dea mesaje care să te panicheze și ai încredere în tine. Acestea sunt lucruri ce depind de fiecare.

Sursa foto cover: The Federalist


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.