Salina Turda se deschide pentru vizitare începând cu data de 18 mai. Programul de funcționare va fi între orele 09:00-17:00, cu ultima intrare la ora 16:00, anunță pagina oficială de Internet a obiectivului turistic.
Muzeu de istorie a mineritului în sare
Salina Turda constituie un adevărat muzeu de istorie a mineritului în sare. A doua ediție a Ghidului Verde lansat de Michelin în România, scos la 8 ani după precedentul ghid de călătorii, conține multe informații noi despre destinații turistice, printre acestea aflându-se și Salina Turda, care a primit două stele Michelin în celebrul ghid de călătorie.
Starea excelentă de conservare a lucrărilor miniere și a utilajelor utilizate la transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei, pentru a deveni obiectiv turistic, au făcut ca istoria și legenda să se împletească armonios în acest loc.
De altfel, numărul tot mai mare de turiști veniți din toate colțurile lumii pentru a vizita salina reprezintă o confirmare a valorii turistice și istorice a locului.
Imaginile din interiorul salinei, care pare o adevărată graniţă între două dimensiuni, fac înconjurul lumii, făcând astfel cunoscut obiectivul turistic.
Vârsta
Vârsta absolută atribuită depozitelor salifere din Transilvania, este de 13,6…13,4 milioane ani. Sedimentarea sării a avut loc în bazine marine izolate, în condiţii de climat cald şi relativ umed, cu slabe tendinţe de aridizare, pe fondul unei subsidenţe active.
Evoluţia tectonică ulterioară a bazinului a determinat formarea de cute alungite orientate aproximativ N-S, dispuse în estul, respectiv vestul depresiunii Transilvaniei, în axul cărora este cantonată sarea, sub forma unor sâmburi ce ajung până la suprafaţă, se arată pe site-ul salinei.
Zăcământul de sare de la Turda aparţine aliniamentului de vest, care se dezvoltă începând din Maramureş, în nord, până în zona Sibiului, la sud. Aceluiaşi aliniament îi aparţin şi zăcămintele Ocna Dej, Sic, Cojocna, Valea Florilor şi Ocna Mureş.
Galeria Franz Josef
Până la finalizarea proiectului de modernizare a salinei, accesul turiştilor în salină se făcea prin galeria de transport Franz Josef.
A fost săpată între anii 1853-1871; este o galerie orizontală, cu profil util de 6,16 m2, realizată pentru a uşura şi ieftini transportul sării la suprafaţă.
La terminarea ei avea 780 m, dar până la sfârşitul sec. al XIX- lea a fost prelungită cu încă 137m.