Site icon Editia de Dimineata

NU intrăm în Schengen. Croația intră. 11 ani de așteptare pentru România și Bulgaria, o ușă închisă în nas

S-a ținut de decizia pe care o luase. Austria s-a opus aderării României la Spațiul Schengen. România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu intră în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE.

Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

În Consiliul JAI, Austria și-a menținut opoziția și a votat împotriva aderării României la Schengen, la fel ca Olanda, care a susținut că este în favoarea primirii României în Schengen, dar se opune intrării Bulgariei, iar votul a fost la pachet.

De altfel, Olanda a explicat acest lucru în minuta ședinței.

Cea de a treia țară – Croația – a primit vot favorabil pentru aderarea la Schengen: de la 1 ianuarie cu frontierele terestre, de la 1 martie cu frontiera aeriană.

Avantajele aderării ar fi fost evidente: s-ar fi eliminat cozile de la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, deja celebre în perioada sărbătorilor sau a concediilor de vară.

Aderarea la spațiul Schengen ar avea ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală.

Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de oră și prin orice loc, iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemănată cu o călătorie în interiorul țării.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitată în timp din motive de ordine publică sau securitate națională, decizie care este luată la nivelul fiecărui stat membru Schengen.

Transportatorii ar fi scăpat și ei de calvarul așteptării, care presupune nu doar tocat de nervi, ci și consum de combustibil. N-a fost să fie. Motivele, eminamente politice, nu le mai discutăm aici. Certă este decizia și certă este noua așteptare.

Ce spune Ministerul de Externe despre aderarea României la Spațiul Schengen

”Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE (art.4 al Protocolului privind condițiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României și Bulgariei), România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană.

România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la UE, în ianuarie 2007. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile și mai importante efecte ale procesului de integrare europeană”, se arată pe site-ul Ministerului Român al Afacerilor Externe.

Ce țări fac parte din Schengen?

Exit mobile version