CITIRE

O așezare romană, o cetate, un templu al artei și ...

O așezare romană, o cetate, un templu al artei și al științei

Chiar dacă februarie este cea mai scurtă lună a anului, uneori pare cea mai lungă, spunea cineva, iar altcineva completa: deși are cele mai puține zile, este o lună plină cu dragoste. Sau ar trebui să fie, așa cum, de altfel, ar fi frumos să fie fiecare lună.

Ceea ce e sigur, să zicem, e faptul că luna aceasta a fost din vechi timpuri văzută ca una a înnoirii, a împrospătării. Romanii au numit-o după cuvântul latin februum, care exact asta înseamnă – purificare, primenire. Cu fiecare nouă zi a acestei luni, iarna se retrage și primăvara se pregătește să revină.

Pe de altă parte, deși cu numai 28 de zile, cât are atunci când nu e an bisect, în februarie au avut loc de-a lungul timpului multe și interesante lucruri. Am ales câteva dintre aceste momente pentru a nu fi lăsate uitării. Două dintre acestea sunt în jurul unei număr, dar nu unul oarecare: 1888.

Cetatea Neamț | Sursa foto: Wikipedia

Cetatea Neamț, prima mențiune documentară

Nu a „Neamțului”, cum îi mai spune lumea.

La sfârșitul secolului al XIV-lea, Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, a pornit o campanie militară pentru a cuceri noi teritorii și a ajuns și în Moldova din vremea domniei lui Ștefan I Mușat. Potrivit cronicei maghiare, armata lui Sigismund a ajuns la reședința domnitorului care, nota cronicarul, „i-a făcut supunere”. După încercarea de a cuceri cetatea, cancelaria regală a emis la 2 februarie 1395 un act cu mențiunea „ante castrum nempch”. Este primul act oficial ce în care a fost consemnată Cetatea Neamț.

În timp ce oștile lui Sigismund se retrăgeau, scrie în Cronica hungarorum, Ștefan le-a atacat și nimicit „cu toată puterea poporului său”, în bătălia de la Ghindăoani, azi în județul Neamț.

Muzeul Ermitaj

Deschiderea muzeului Ermitaj

Într-o zi de început de februarie din anul 1852 a fost deschis prima dată pentru public Muzeul Imperial Ermitaj, pe scurt Muzeul Ermitaj, din Sankt Petersburg, Rusia. Astfel, Sankt Petersburg a fost pus repede pe harta lumii ca un oraș al artei și culturii.

La deschidere, au fost expuse numeroase obiecte colecționate de familia regală din Rusia de la jumătatea secolului al XVIII-lea.

Muzeul a fost fondat de împărăteasa Ecaterina a II-a care, inițial, a achiziționat o impresionantă colecție de picturi de la un colecționar din Berlin. Muzeul își sărbătorește aniversarea în fiecare an în ziua de 7 decembrie, de ziua sfintei Ecaterina.

Peste trei milioane de obiecte se află acum în colecțiile muzeului, însă doar o parte sunt în expozițiile permanente. La Ermitaj se poate vedea cea mai mare colecție de picturi din lume.

Muzeul Ermitaj se află astăzi într-un complex de clădiri, inclusiv în Palatul de iarnă, fosta reședință imperială rusească.

Împărăteasa Ecaterina cea Mare a murit în 1796, când muzeul exista deja. Următorii monarhi au îmbunătățit mereu colecțiile de artă, însă abia în timpul împăratului Nicolae I al Rusiei – receptiv la moda occidentală de inaugurare a muzeelor – a fost deschis publicului larg.

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, un muzeu aflat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației | Credit foto: Mira Kaliani

66 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu

În 5 februarie 2019, sunt 66 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, om politic, prim-ministru al României, deținut politic după 1947.

Născut în 1873, în Bădăcin, comitatul Sălaj, a urmat cursurile facultăților de drept din Cluj-Napoca, Budapesta și Viena. În 1896, a revenit în Transilvania cu diploma de doctorat. A început cariera de avocat al Mitropoliei greco-catolice de la Blaj și ca profesor de drept civil.

Alături de alte personalități ale vremii, a participat la pregătirea Unirii Transilvaniei cu România, fiind printre organizatorii Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial a luptat permanent împotriva instalării comunismului, convins mereu că marile puteri occidentale vor interveni pentru păstrarea democrației în România.

În alegerile din 19 noiembrie 1946 a obținut victoria, alături de Partidul Național Țărănesc, însă comuniștii au falsificat rezultatele și s-au instalat la putere.

Iuliu Maniu a fost arestat în 14 iulie 1947 și în noiembrie a primit sentința la închisoare pe viață. Inițial, a fost încarcerat la penitenciarul din Galați, apoi transferat la cel de la Sighet, Maramureș. A murit în ziua de 5 februarie 1953, la aproape o lună după ce împlinise 80 de ani, trupul lui fiind aruncat într-o groapă la marginea orașului.

Roșia Montană | Sursa foto: Visit Alba Iulia

Roșia Montană, de 1888 de ani

În 2019 se împlinesc 1888 de ani de când Roșia Montană a fost atestată, fiind astfel una dintre cele mai vechi așezări miniere de pe teritoriul României. A fost înființată de romani, ca oraș minier, și colonizat cu muncitori aduși din Iliria. Numele Alburnus Maior a apărut prima dată pe o tăbliță cerată, scrisă de un jurist roman și datată 6 februarie 131. În această zi, la Muzeul Țăranului Român din București, are loc evenimentul „Ziua Roșiei Montane”, cu proiecții de film, expoziție fotografică, concerte.

Brevetul pentru cinématographe | Sursa foto: Paris Cinéma Région

 

În ziua de 13 februarie 1895, Auguste şi Louis Lumiére, proprietari, alături de tatăl lor, ai unei fabrici micuțe de plăci fotografice din Lyon, au înregistrat un brevet pentru un aparat de proiecție pe care l-au numit cinématographe.

Din descoperirile anterioare în domeniul aparatelor de înregistrare și redare ale imaginii făcute de omul de știință francez Étienne-Jules Marey și de americanul Thomas Edison, frații Lumiére au ales câteva elemente tehnice și au venit cu idei noi. Astfel, în 28 decembrie 1895, cei doi au oferit în salonul indian de la Grand Café din Paris unui public numeros și curios mai multe proiecții de filme. Au făcut prima proiecție publică ce a putut fi urmărită în același timp de toți cei prezenți într-o sală. Așa a apărut cinematograful.

Ateneul Român | Credit foto: Mira Kaliani

131 de ani de la inaugurarea Ateneului Român

Cu toate că, în februarie 1888, edificiul destinat a deveni, în capitala României, un adevărat templu al artei și al științei, nu era complet finalizat, a fost totuși inaugurat.

 

Așa a intrat în viața bucureștenilor clădirea menită să adăpostească diferite societăți științifice și culturale care „să deştepte şi, în acelaşi timp, să coordone toate activităţile şi toate energiile inteligenţei naţionale.” Iar un asemenea edificiu „trebue să fie mai înainte de toate o operă de artă”, cum spunea  Constantin Esarcu, cel care a lansat propunerea de întemeiere a Ateneului și a devenit astfel fondatorul instituției pentru că nu a renunțat la idee și s-a zbătut până când a prins viață proiectul. Realizată în stil neoclasic, a devenit repede una dintre clădirile-simbol ale Bucureștiului.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.