Investiţii, start-up-uri, IT, piaţă imobiliară explozivă, festivaluri renumite, transport în comun civilizat, lume bună şi, mai nou, prima stradă smart. Ce se mai spune despre Cluj, în ultimii ani? Indiferent ce, e de bine. Acum avem ştiri şi emoţii.
Municipiul Cluj-Napoca se situează între primele şase oraşe inovatoare din Uniunea Europeană (UE), alături de Viena, Valencia, Espoo (Finlanda), Helsingborg (Suedia) şi Leuven (Belgia).
Anunţul
Comisia Europeană va anunţa Capitala europeană a inovării 2020 la 24 septembrie 2020, în cadrul unei ceremonii de premiere realizate online, la Zilele Europene pentru Cercetare şi Inovare (22-24 septembrie 2020). Oraşul câştigător va fi răsplătit cu un premiu de un milion de euro.
Alături de celelalte oraşe din finală, „care formează astfel hexagonul inovării în Uniunea Europeană”, Clujul are deja asigurat un premiu de 100.000 de euro, oferit oraşelor cu statut de runner-up city.
Competiţie cu sute de oraşe
„Comisia Europeană a anunţat care sunt cele mai inovatoare oraşe din Uniune, în urma unei competiţii strânse care s-a desfăşurat începând din 23 iunie 2020 până acum, având mai multe etape. Au participat sute de oraşe, dintre care la prima evaluare au fost selectate numai 12, pentru a intra în finală. Acestea au fost: Cluj-Napoca (România), Espoo (Finlanda), Ghent (Belgia), Groningen (Ţările de jos), Helsingborg (Suedia), Leeuwarden (Ţările de jos), Leuven (Belgia), Linz (Austria), Milano (Italia), Reykjavik (Islanda), Valencia (Spania), Vienna (Austria). În etapa finală un juriu la nivel înalt format din experţi independenţi i-a audiat şi selectat pe cei şase finalişti după interviuri amănunţite”, se arată într-un comunicat trimis de Primăria Cluj-Napoca.
În fond, este un adevărat certificat de calitate pentru Cluj, care va cântări foarte mult în atragerea de investiţii şi locuri noi de muncă bine plătite. Este un succes al Clujului, al ecosistemului local de inovare, de la IT, la industrii creative, de la dimensiunea socială, la cea culturală. Este totodată şi o recunoaştere la nivel european a Clujului, ca oraş al inovării care îşi va asigura pe termen mediu şi lung un parcurs solid de dezvoltare economică, cu locuri de muncă bine plătite.
Proiecte
În ultimii ani, la Cluj au fost implementate ample proiecte de reamenajare urbană a diverse zone din centrul municipiului, proiecte bazate pe principiile „oraș pentru pietoni” („walkable city”) și „green city”.
Un prim exemplu de succes este reamenajarea străzii Molnar Piuariu din cartierul Mărăști, care cuprinde tronsonul dintre străzile Fabricii de Zahăr și Dâmboviței, inclusiv intersecția cu strada Teleorman, prima stradă ”smart” din România. O zonă a cartierului Grigorescu va fi şi ea amenajată pornind de la ideea că orașul trebuie perceput la nivelul pietonului, al transportului în comun și al mobilității alternative.
Prima stradă smart, din bani europeni
Prima stradă smart din România a fost amenajată la Cluj-Napoca din bani europeni.
„Strada Molnar Piuariu dispune de 551 mp suprafață verde, cu 48 noi arbori plantați (cei 16 arbori existenți au fost păstrați) și sistem de irigare cu senzori; culoar pietonal modern, cu prioritizarea mijloacelor de transport nemotorizate (2662 mp de spațiu exclusiv pietonal și 1253 mp suprafață carosabilă); 4 locuri pentru încărcarea automobilelor electrice și 15 locuri de parcare pentru autovehicule; 30 de locuri pentru încărcarea bicicletelor/trotinetelor electrice și 22 locuri de parcare pentru biciclete; mobilier urban modern: bănci, scaune, mese, cadre de parcări pentru biciclete, sisteme de afișaj, cișmele; Wi-Fi gratuit pentru localnici și turiști; prize USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile; iluminat public inteligent, eficient din punct de vedere energetic, iluminat festiv și arhitectural; sistem îmbunătățit de colectare a apelor pluviale și sistem de irigare cu senzori”, a scris pe Facebook Emil Boc, primarul oraşului.
Inovaţie
Pe lângă reorganizarea spațială – inclusiv prin eliminarea diferențelor de nivel între spațiul exclusiv pietonal și spațiul carosabil – și dotările urbane menționate, au fost trecute în subteran elementele infrastructurii edilitare din zonă. Totodată, spațiul a fost adaptat pentru persoanele cu dizabilități și protecția acestora (pavaje cu marcaje tactile integrate).
Şi, pentru că mai e loc, încă o veste bună: la Cluj urmează să se înfiinţeze un institut de tehnologii inovative, care va fi unul dintre beneficiarii fondurilor alocate prin proiectul Europa Inteligentă.
Ah, și dacă mai era nevoie de încă un exemplu de inovație, iată-l: clujenii pot să obţină timp de 2 săptămâni un bilet de autobuz într-un mod sănătos şi gratuit: făcând 20 de genuflexiuni.
Ticketul se numeşte simbolic „biletul de sănătate” şi va fi valid pentru o călătorie în reţeaua de transport public a oraşului, zona urbană.
Staţia sportivă inteligentă a fost amplasată în staţia de autobuz Memorandumului Sud şi va funcţiona timp de 2 săptămâni.
Clujenii pot obţine Biletul de Sănătate zilnic, în intervalul orar 05.00- 23.00. Cei care fac corect 20 de genuflexiuni în faţa unui roboţel, într-un timp limită de 2 minute, primesc pe loc, de la tonomat, un bilet de autobuz.
Softul aparatului care emite biletul identifică cu ajutorul unei camere video genuflexiunea făcută de participant şi număra repetările. Sports Festival susţine contravaloarea bilelor emise în cele 2 săptămâni de campanie.
Surse foto: Dennis Jarvis- Flickr, Marina Constantinoiu, Ziua de Cluj