Site icon Editia de Dimineata

O româncă depune mărturie la Consiliul Europei despre traumele trăite în orfelinatele comuniste

Sirmanca Fekete, o supraviețuitoare a căminului pentru minori cu handicap și bolnavi mintal de la Cighid, a depus marți mărturie la Consiliul Europei în sprijinul unei moțiuni înaintate de Justice Initiative, anunță asociația într-un comunicat de presă remis site-ului editiadedimineata.ro.

Aceasta este o inițiativă pan-europeană care aduce laolaltă 19 țări și are ca scop oprirea, recunoașterea și prevenirea abuzurilor asupra copiilor Europei.

O investigație independentă a încălcării drepturilor copilului

Justice Initiative a fost inițiată de elvețianul Guido Flori pentru a investiga și găsi soluții pentru cei afectați de acest fenomen prezent pe întregul continent.

Se cere Consiliului Europei și statelor membre să asigure o investigație independentă a încălcării drepturilor copilului în fiecare țară europeană și recunoașterea oficială a traumei copiilor care au suferit orice fel de violență sexuală, fizică sau psihologică.

De asemenea, moțiunea cere ca victimele să primească o anumită formă de compensare, iar legile existente în statele membre să fie orientate spre protejarea tuturor copiilor de abuz și maltratare.

Consiliul Europei a selectat două țări

Consiliul Europei a selectat două țări pentru o audiere care va decide dacă moțiunea merge mai departe la Parlamentul Europei: România și Germania. În timpul audierii, victime din cele două țări au avut posibilitatea de a depune mărturie în fața comisiei reunite și de a atrage atenția asupra urgenței situației lor.

„În 1988, când aveam 3 ani, am fost plasată într-un cămin pentru minori cu handicap și bolnavi mintal. Chiar dacă nu eram deloc handicapată, eram doar puțin mai slabă decât copiii de vârsta mea. Dar regimul Ceaușescu dorea o societate plină de copii puternici și sănătoși. Cei care păreau slabi nu erau considerați utili și, prin urmare, erau trimiși în instituții.” a declarat Sirmanca Fekete, în mărturia sa. „Această instituție numită Cighid, cu aproximativ 100 de copii, era de fapt un lagăr al morții. Nimeni nu ne ținea în brațe sau se juca cu noi, ne legănam singuri înainte și înapoi. Asistentele nu ne dădeau haine, eram dezbrăcați, nu exista încălzire, primeam doar puțină mâncare și eram lăsați în întuneric. Cea mai urâtă amintire pe care o am este aceea că noi, copiii, plângeam în permanență pentru că asistentele ne lăsau goi în paturi pline cu urina noastră și în fecalele noastre. Mulți dintre noi au fost, de asemenea, bătuți și violați. Asta s-a întâmplat acum 33 de ani, dar până astăzi am coșmaruri și mi-e foarte frică de întuneric. Apoi fiica mea mă trezește și îmi spune că strig „nu mă bateți””, a relatat Sirmanca Fekete.

România nu a făcut demersuri pentru anchetarea abuzurilor asupra copiilor din instituțiile de protecție

În România, statul nu a făcut niciun demers de anchetare a fenomenului de abuz al copiilor din instituțiile de protecție. Nu există statistici oficiale la nivel de țară înainte de 1989, dar nici din prezent, precizează Justice Initiative.

Victimele abuzurilor din sistemul de protecție a copilului care au reușit să supraviețuiască vorbesc despre ororile trăite în orfelinatele din vremea comunismului, însă statul român nu a recunoscut niciodată public acest episod dramatic al istoriei noastre recente.

Justice Initiative a fost lansată de grupuri de victime, cadre universitare și ONG-uri din toată Europa, ca o inițiativă politică comună care privește în trecut, dar mai ales urmărește să aibă un efect asupra viitorului. În România, Gabriela Lupea, manager de proiect la Asociația Phoneo, alături de parteneri din societatea civilă, s-au alăturat inițiativei.

Exit mobile version