Filmul documentar de lung metraj „O SCENĂ A MEMORIEI – 100 de ani de Teatru Național la Chișinău”, o producție OWH Studio și a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, va fi proiectat, în premieră, la București.
Evenimentul va avea loc duminică, 22 mai 2022, ora 12.00, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național „I.L. Caragiale”, în prezența Directorului Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă.
Intrarea este liberă!
Istorie
Istoria Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău este mai mult decât o istorie despre artă, glorie, vedete sau dezbateri estetice.
Este istoria unui teatru care și-a cucerit dreptul de a fi, de a juca în limba română și de a fi liberi în creația lor, în condițiile unei istorii vitrege de crize și circumstanțe insolite, dramatice și adesea tragice, generate de poziționarea geografică și de circumstanțele geopolitice ale secolului al XX-lea. Este istoria unei supraviețuiri: prin miracolul artei și prin energiile limbii române, teatrul și-a recucerit dreptul la libertatea de creație și a contribuit la supraviețuirea spirituală a mai multor generații de spectatori, oferind astăzi iubitorilor de frumos un spațiu de gândire și reflecție, o platformă de integrare a fluxurilor creatoare și novatoare ale artei scenice românești și europene.
6 octombrie 1921
Primul teatru permanent de repertoriu finanțat din bani publici la Chișinău a fost Teatrul Național de limbă română înființat la 6 octombrie 1921 de Guvernul Român. De-a lungul celor 100 de ani de activitate teatrală, cea mai mare cumpănă care a decapitat și aproape că a distrus teatrul a fost perioada stalinistă (1944 – 1956), cu principiul urii de clasă și al terorii de partid ridicat la nivel de politică oficială. La Chișinău, pentru dreptul de a crea liber, pentru dreptul de a face artă în limba română, oamenii de cultură au murit și au fost condamnați la GULAG. A fost un dezastru și o catastrofă pentru oameni, pentru spiritul artistic și pentru teatrul românesc. Renașterea culturală și cucerirea libertății și independenței din 1990 nu a fost un miracol, ci o luptă, o confruntare zilnică (în perioada următoare 1956 – 1990) plină de încordare, nervi, curaj, de intimidări și restricții pentru fiecare piesă românească inclusă în repertoriu, pentru fiecare cuvânt rostit corect conform dicționarelor limbii române, pentru fiecare piesă din repertoriul universal ce promova ideile libertății și democrației. Este o istorie pe care oamenii de teatru au trăit-o împreună cu spectatorii lor.
Filmul documentar se bucură de participarea lui: Ion Caramitru, Constantin Dinulescu, Vladimir Beșleagă, Mihai Cimpoi, Larisa Turea, Vitalie Rusu, Viorica Chircă, Ludmila Iachim, Dina Cocea, Ninela Caranfil, Iurie Negoiță, Nicolae Darie, Alexandru Vasilache, Alexandru Cozub, Anatol Durbală, Elena Negru, Gheorghe Negru, Tamara Nesterov, Iurie Focșa, Ana Bunescu, Alexandru Leancă, Diana Decuseară, Dan Melnic.