Într-o rezoluție adoptată joi cu 345 voturi pentru, 104 împotrivă și 29 abțineri, deputații își exprimă profunda îngrijorare cu privire la erodarea în continuare a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria, în special prin recenta adoptare a așa-numitului pachet de „protecție a suveranității naționale” – care a fost comparat cu „legea agenților străini” a Rusiei.

Încălcări ale tratatelor UE

Regretând neaplicarea de către Consiliu a procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) (în urma activării mecanismului de către Parlament în 2018), Parlamentul solicită Consiliului European să stabilească dacă Ungaria a încălcat „în mod grav și persistent valorile UE”, în conformitate cu procedura mai directă prevăzută la articolul 7 alineatul (2).

Eurodeputații condamnă, de asemenea, acțiunile prim-ministrului Viktor Orbán, care în decembrie anul trecut a blocat decizia esențială de a revizui bugetul pe termen lung al UE, inclusiv pachetul de ajutor pentru Ucraina, încălcând pe deplin interesele strategice ale UE și principiul cooperării loiale. UE nu trebuie să cedeze șantajului, subliniază aceștia.

Protejarea fondurilor UE

Deputații europeni, supărați de dezghețarea de către Comisie a fondurilor pentru Ungaria, au trecut la votarea unei rezoluții „anti-Orban”, scrie Les Echos.

Lansată de eurodeputaţii din PPE (dreapta), S&D (socialiști și democrați), Renew Europe (centriști și liberali), grupările Verzilor și Stânga (stânga radicală), ea exprimă „regretele” și „îngrijorările serioase” ale Parlamentului European față de deblocarea, în decembrie, a 10,2 miliarde pentru Budapesta. Și amenință cu un recurs la Curtea de Justiție a UE.

Parlamentul regretă decizia Comisiei de a elibera până la 10,2 miliarde din fonduri înghețate anterior, în ciuda faptului că Ungaria nu a îndeplinit reformele cerute pentru independența judiciară și în contextul în care Comisia a prelungit recent aplicarea măsurilor din Regulamentul privind condiționalitatea statului de drept.

Invitată să dezbată subiectul în plenul Parlamentului, miercuri, la Strasbourg, Ursula von der Leyen a reamintit că această decizie luată de Comisie a fost adoptată după reformele întreprinse de Budapesta pentru îmbunătățirea independenței sistemului judiciar ungar.

„O cerință impusă Ungariei pentru a putea accesa fonduri europene”, a subliniat președinta Comisiei, amintind totodată că „circa 20 de miliarde din fonduri continuă să fie suspendate”.

Dar în rezoluția lor, deputații consideră că „și după recentele sale reforme, Ungaria nu îndeplinește standardele [UE] în ceea ce privește independența justiţiei” și că statul de drept „se deteriorează din cauza acțiunilor guvernului său”.

Marți, au votat împotriva unui amendament care urmărea deblocarea fondurilor Erasmus pentru Budapesta.

În plus, deputații condamnă practicile discriminatorii sistemice împotriva mediului academic, a jurnaliștilor, a partidelor politice și a societății civile în alocarea fondurilor. Aceștia regretă utilizarea procedurilor de achiziții publice manipulate, ofertele publice de cumpărare din partea guvernului și a entităților care au legături cu prim-ministrul, precum și utilizarea fondurilor UE pentru a îmbogăți aliații politici ai guvernului.

Măsurile necesare pentru deblocarea finanțării UE, în temeiul diferitelor norme, trebuie tratate ca un pachet unic și nu ar trebui efectuate plăți în cazul în care persistă deficiențe în orice domeniu. Parlamentul va examina dacă ar trebui inițiată o acțiune în justiție pentru a anula decizia de deblocare parțială a fondurilor și subliniază faptul că poate utiliza o serie de măsuri juridice și politice în cazul în care Comisia își încalcă atribuțiile de gardian al tratatelor și pentru a proteja interesele financiare ale UE.

Viitoarea Președinție ungară a Consiliului

Având în vedere aceste aspecte, Parlamentul se întreabă dacă guvernul ungar își va putea îndeplini atribuțiile în a doua jumătate a anului 2024, avertizând că, în cazul în care funcția de președinte al Consiliului European este vacantă, aceasta îi va reveni prim-ministrului Ungariei în timpul președinției de șase luni a Consiliului.

Deputații solicită Consiliului să găsească soluții adecvate pentru a atenua aceste riscuri și solicită reforme ale procesului decizional al Consiliului, pentru a pune capăt abuzului de drept de veto și de șantaj.