Oamenii sunt uneori veninoși prin comportament sau cuvintele lor. Dar oare am fi putut fi vreodată veninoși, ca animale? Noi cercetări arată că oamenii au setul de instrumente pentru a produce venin, ca reptilele și mamiferele. Această colecție de gene flexibile, în special asociată cu glandele salivare la om, explică modul în care veninul a evoluat independent de strămoșii neveninoși de peste o sută de ori în regnul animal.
Veninul oral este comun la animale și se găsește la păianjeni, șerpi și lorisele lente – singura specie veninoasă cunoscută de primate. Biologii știau că glandele veninoase orale sunt glande salivare modificate, dar noile cercetări relevă mecanica moleculară din spatele modificării. Veninul este exemplul suprem al flexibilității naturii. Multe dintre toxinele din venin sunt comune la animale foarte diferite; unele componente ale veninului de la centipede, de exemplu, se găsesc și în veninul de șarpe.
Oamenii au alte arme
Noul studiu nu se concentrează asupra toxinelor, deoarece acestea evoluează rapid și sunt un amestec complex de compuși. În schimb, Agneesh Barua, doctorand în genetică evolutivă la Institutul de Știință și Tehnologie Okinawa din Japonia și Alexander Mikheyev, biolog evoluționist la Universitatea Națională Australiană se concentrează pe genele „menajere”, adică genele care sunt asociate cu veninul, dar care nu sunt responsabile pentru crearea toxinelor. Aceste gene reglatoare formează baza întregului sistem de venin.
Echipa a găsit o constelație de gene care sunt comune în mai multe țesuturi ale corpului în toate amniotele (animale care-și fertilizează ouăle intern sau depun ouă pe uscat). Aceleași tipuri de gene de menaj reglementare se găsesc din abundență în glanda salivară umană, care produce, de asemenea, un amestec important de proteine în cantități mari. Această bază genetică este cea care permite o gamă largă de veninuri evoluate independent în regnul animal.
Veninul evoluează cel mai frecvent fie ca metodă de apărare, fie ca modalitate de supunere a prăzii. Oamenii, desigur, au inventat instrumente, arme și structuri sociale care îndeplinesc majoritatea acestor roluri de apărare, fără a fi nevoie de colți veninoși. Noua cercetare poate să nu ridice multe speranțe pentru noi superputeri pentru oameni, dar înțelegerea geneticii din spatele controlului veninului ar putea fi cheia pentru medicină.