Site icon Editia de Dimineata

Pădurea și omul: „Transformările acestea ne fac impresia că popoarele încă fug de rai și aleargă după cimitire și iaduri”

„Pădurile adună de la Soare, de la apă și de la aer sursele vieții, le conservă, le combină și le oferă oamenilor gratuit, sub forma cea mai plăcută și mai favorabilă…”
„Sunt mai multe secole de când binefacerile pădurilor sunt cunoscute. Cu toate acestea, după intensitatea crescândă cu care se distrug pădurile, s-ar părea că încă nu sunt cunoscute de autoritățile care sunt datoare să le apere și să le protejeze și multe păduri au fost lăsate exploatărilor”, scria, în urmă cu un secol, inginerul șef silvic Mihail P. Florescu, secretar al societății Progresul Silvic, într-un articol despre Binefacerile pădurilor.

„Omul în sălbăticia lui a prefăcut paradisuri în stepe și deșerturi”

Cu mențiunea „multe din aceste citate le-am luat din Conservarea pădurilor și buna lor utilizare de dl. Inginer N. Davidescu”, inginerul silvic scria:

Nici o țară din Europa nu are condiții naturale ca România sub raportul situației geografice, a productivității pământului, a bogăției subsolului și bogăției forestiere.
Avem câmpii mari străbătute de ape suficiente și condiții naturale bune pentru captarea și utilizarea apelor la navigare, irigare și producere de energie.
Toate acestea depind de climă și regimul apelor pe care omul, prin acțiunea lui, le poate face să fie și binefăcătoare și răufăcătoare.
Omul în sălbăticia lui a prefăcut paradisuri în stepe și deșerturi. (Și va veni vremea ca acele deșerturi să le transforme iarăși în paradisuri).
Din aceste cauze s-a schimbat și se schimbă clima de la o vreme încoace pe continentul european.
Căci din cauza lipsei de păduri, climele au devenit mai aspre și pământurile mai sterile.

Arthur Verona, Plimbare prin pădure

„Clima bună, apa binefăcătoare și aerul sănătos”

Despre binefacerile aduse de păduri, a menționat printre altele:

micșorează variația temperaturii și a umezelii aerului, cu care fac clima bună, apa binefăcătoare și aerul sănătos;
sunt și izvoare de umezeală pentru aerul prea uscat și mijloace de condensare pentru umezeala prea mare a aerului;
sunt cunoscute rezervoare naturale de apă;
pădurea descompune acidul carbonic din aer în oxigen și carbon, și astfel temperatura aerului scade cam cu 2 grade;
pădurea asanează, îngrașă pământul din care crește și face râurile mai populate cu pește, iarba mai fragedă, mai bună și mai nutritivă;

prin păduri se sting torenții care ruinează munții și fac ca râurile să producă inundații și dezastre.

„Cu amenajarea pădurilor se creează paradisuri”

Amenajarea pădurilor aduce „echilibrul între pământul împădurit și cel arabil, indispensabil agriculturii”:

Cu amenajarea pădurilor se creează paradisuri. Se mărește cantitatea și calitatea lemnelor.
Cresc producția și calitățile culturilor agricole.
Se măresc avantajele ce se obțin cu amenajarea apelor.
Pe munții despăduriți, apele ce curg, neavând niciun obstacol, sunt sterile și torențiale, pe când munții împăduriți întârzie scurgerea torențială și multă apă intră în pământ, fiind reținută de humus și frunze, care sunt sursele cele mai bune ale izvoarelor.
În munții dezgoliți lipsesc și izvoarele.

„Fără păduri nu e apă suficientă”

Apa, „principiul existenței noastre”, trebuie conservată, cu sensul de păstrată, păzită, „cu orice preț”. Mihail P. Florescu nota:

Fără păduri nu e apă suficientă.
Pentru conservarea apei, trebuie conservați arborii mai întâi pe munți și, în al doilea rând, în câmpii.
Apele și pădurile constituie mase profunde de prosperitate și de frumusețe.

[…]
Pădurile adună de la Soare, de la apă și de la aer sursele vieții, le conservă, le combină și le oferă oamenilor gratuit, sub forma cea mai plăcută și mai favorabilă, ca: paradisuri, fecunditate, protecție, vigoare, sănătate și tot felul de bogății.
Omul distrugând pădurile produce stepe, deșerturi, sterilitate, slăbiciuni, boli și tot felul de mizerii care îl distrug pe om.

Nicolae Grigorescu, În pădure

„Viața oamenilor e strâns legată de cea a arborilor”

În concluzie, pădurile trebuie permanent completate și exploatate „moderat, ca să nu se taie mai mult lemn decât poate crește”. Distrugerile de păduri au dus la dispariția „mai multor popoare mari civilizate”.
Un proces ce se desfășoară după regula naturii. Specialistul în silvicultură amintea:

Popoarele au distrus pădurile iar deșertul a distrus popoarele prin distrugerea agriculturii.
Viața oamenilor e strâns legată de cea a arborilor.
Pădurile și poienile munților sunt asemenea solidare, distrugerea uneia aduce pierderea și ruina celeilalte.
[…]

Ruina pădurilor produce și ruina câmpiilor și a satelor.

„O țară fără păduri e o țară finită”

Arborele e „bucuria și fericirea pământului”, e „sănătatea aerului” – purificat prin verdeața lui:

Un arbore frumos înveselește ochii și mii de arbori fac pădurea, mantaua pământului. Aceasta e bogăția unei țări – o țară fără păduri e o țară finită.
[…]
Omul, distrugând pădurea, se distruge pe el.

Nicolae Grigorescu, Luminiș, 1896

„Au prefăcut raiul de până mai ieri în iadul de azi”

Sublinia că „distrugerea pădurilor e o acțiune criminală contra țării”, iar aceasta e obligată „să se apere prin autoritatea ei, ca să nu devină muribundă”.
De secole, sunt cunoscute binefacerile pădurilor, și totuși acestea unt distruse cu „o intensitate crescândă”:

Industria forestieră străină de la noi a transformat raiul munților în cimitire, căci cu distrugerea pădurilor, furtunile, ploile torențiale și torenții au rupt pământul productiv al munților pentru ca să îngroape și cadavrele pădurii și pe omul care le-a distrus și care au prefăcut raiul de până mai ieri în iadul de azi.
Transformările acestea ne fac impresia că popoarele încă fug de rai și aleargă după cimitire și iaduri.

„Trebuie să se găsească oameni capabili ca să stârpească abuzurile”

Cât despre pădurile noastre, Mihail P. Florescu încheia:

Rezultatul despăduririlor la noi trebuie înțeles mai curând, până când nu se întinde clima aspră de stepă și peste țara noastră.
Pentru aceasta trebuie să se găsească oameni capabili ca să stârpească abuzurile și de aceea trebuie ca apărătorii pădurilor să se înmulțească ca să-și poată impune voința contra acelor străini pripășiți pe la noi și care ne-au distrus pădurile, și care’și zic: după noi, potopul.

Exit mobile version