O știre care, dincolo de problema în sine, a unei pagube mari suferite de o bancă din România, ridică alte semne de întrebare legate de siguranța noastră în materie de circulație a banilor. Căci, iată, te poți întreba cum demonstrezi că banii falși i-ai ridicat chiar de la bancomat și ai fost de bună credință în momentul în care ai încercat să faci plăți cu ei? Sau poate îi oferi cadou cuiva, care se trezește că sunt falși, și are probleme.
Mai mult decât atât, în cazul de față vorbim despre bancnote de 500 de euro atât de bine falsificate, încât, din câteva sute, doar 6 au fost depistate drept false de aparatele multifuncționale, restul au fost acceptate.
Patru percheziţii au avut loc miercuri dimineaţă, în Bucureşti într-un dosar vizând punerea în circulaţie de bancnote de 500 de euro falsificate. Conform anchetatorilor, banii au fost încărcați în bancomatele unei bănci, prejudiciul fiind de aproximativ 240.000 de euro.
„La data de 3 mai a.c., poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate – Oficiul Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au efectuat 4 percheziţii domiciliare, în municipiul Bucureşti, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, punere în circulaţie de valori falsificate şi înşelăciune”, anunţă DIICOT, prezentând şi imagini cu presupuşii autori ai faptelor în timp ce intrau în sediul unităţii bancare.
Din cercetări a reieşit că, în cursul lunii noiembrie, o unitate bancară ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 240.000 de euro, prin încărcarea în bancomate, pe parcursul a 3 zile, a 486 de bancnote, în valoare de 500 de euro, falsificate.
Dintre acestea, doar şase bancnote ar fi fost reţinute de aparatele multifuncţionale, restul fiind acceptate.
Bancnotele fac parte dintr-un tip de fals foarte periculos, cunoscute la nivel european atât pentru calitatea superioară a contrafacerii, cât şi pentru faptul că sunt imposibil de detectat cu ochiul liber.
Două persoane vor fi duse la sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, pentru audieri.
Activitatea judiciară este realizată cu sprijinul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate – Serviciul Antidrog, suportul tennico-criminalistic fiind asigurat de Institutul Naţional de Criminalistică din Poliţia Română.
La acţiune participă Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei şi Unitatea Tehnico-Canină a Jandarmeriei.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către D.I.I.C.O.T. – Biroul Tehnic şi de Criminalistică.
Care este poziţia băncii faţă de incident
Banca păgubită susţine că a luat măsuri pentru remedierea situaţiei şi că niciun client nu a fost prejudiciat.
„UniCredit Bank este cea care a sesizat autorităţile (…). Banca a acţionat pentru remedierea consecinţelor, iar niciun client nu a fost prejudiciat.”
Autorităţile spun că nu există vulnerabilităţi în circuitul financiar şi toate bancnotele cu probleme au fost retrase.
Faţă de valută, bancnotele româneşti sunt mai greu de copiat, explică specialiştii.
BNR: Faptul că ele sunt de plastic le face mai greu falsificabile. De altfel, faţă de euro, bancnotele româneşti sunt mult mai puţin falsificate.
Din 2019, bancnota de 500 de euro nu se mai tipăreşte şi mai este acceptată în comerţ doar în România şi Moldova. În Germania, de exemplu, dacă vrei să plăteşti ceva scump cu hârtii de 500 de euro, vânzătorul cheamă poliția pentru verificări. Potrivit estimărilor Băncii Europene, în 2019 erau aproximativ 52 de milioane de bancnote de 500 de euro în circulaţie, ceea ce reprezintă 20% din valoarea totală a bancnotelor euro. Bancnota de 500 de euro este numită popular „bin Laden”, o aluzie la fostul şef al grupării teroriste al-Qaida, deoarece ar fi permis grupărilor infracţionale să transporte sume mari într-un spaţiu compact.