Pandemia, inamicul amintirilor? De ce uităm și ce se întâmplă în subconștientul nostru

Mulți dintre noi ne-am trezit izolați și într-o anumită rutină în timpul pandemiei – și se pare că nu este foarte bine pentru amintirile noastre.

Dacă, după ce ai stat izolat o perioadă de timp, ți-a fost greu să îți amintești să trimiți un e-mail, să-ți vină în minte un anumit cuvânt, sau ai uitat din nou să cumperi lapte, află că nu ești singurul.

Desigur, este mult prea devreme pentru cercetătorii care compară abilitățile noastre de memorie înainte și după pandemia Covid-19 să ne spună cert care e problema.

Sursă foto: elemental.medium.com

Cu toate acestea, într-un sondaj realizat de Societatea Alzheimer, jumătate dintre rude au spus că amintirile celor dragi s-au deteriorat după ce au început să ducă vieți mai izolate. Limitele de socializare impuse în casele de îngrijire și, în unele cazuri, interzicerea oricărui vizitator de mai multe luni pare să fi avut efect.

În acest context, la Universitatea din California Irvine au început cercetările cu privire la modul în care izolarea a afectat amintirile oamenilor. S-a raportat faptul că, chiar și unii dintre acei oameni uimitori care își amintesc de obicei evenimente precum cumpărarea unui bilet la cinema cu 20 de ani în urmă, deoarece au o memorie autobiografică superioară, constată, acum, că uită lucruri, potrivit BBC. 

Există, desigur, mai multe tipuri diferite de memorie. Uitarea a ceea ce intenționăm să cumpărăm este diferită de uitarea numelui cuiva sau ceea ce am făcut miercurea trecută. Dar cercetările privind modul în care funcționează memoria indică mai multe moduri în care noul nostru mediu constrâns de pandemie ar putea avea un impact. Cel mai evident factor este izolarea. Știm că lipsa contactului social poate afecta creierul în mod negativ și că efectul este cel mai grav la cei care se confruntă deja cu dificultăți de memorie. Pentru cei cu boala Alzheimer, nivelul de singurătate poate chiar prezice evoluția bolii.

Chiar dacă nu realizăm asta, majoritatea dintre noi văd în continuare mai puțini oameni decât de obicei. Ne lipsesc, poate, acele conversații la birou sau la petreceri în care am putea vorbi cu zeci de oameni într-o singură seară, schimbând povești despre ce a făcut fiecare. Repetarea poveștilor ne ajută să ne consolidăm amintirile despre ceea ce ni s-a întâmplat – așa-numitele amintiri episodice. Dacă nu putem socializa la fel de mult, poate nu este de mirare că acele amintiri nu mai sunt la fel de limpezi ca de obicei.

Când avem șansa de a conversa, avem, de asemenea, mai puține povești de spus. Pe măsură ce sărbătorile sunt anulate, nunțile sunt amânate, concertele și evenimentele sportive continuă fără audiențe live, avem mai puține despre care să vorbim.

Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie a constatat că ratele depresiei s-au dublat.

Dar există mai mult decât o lipsă de socializare. Mulți oameni menționează un sentiment de anxietate față de viața lor în această perioadă. Chiar dacă apreciem cât de norocoși suntem, sentimentul că lumea a devenit un loc mai nesigur poate fi greu de gestionat.

La University College London, psihobiologul Daisy Fancourt și echipa sa au efectuat cercetări în Marea Britanie de-a lungul pandemiei cu privire la modul în care s-au simțit oamenii. Deși nivelurile de anxietate au atins punctul culminant când a început izolarea și s-au redus treptat, nivelurile medii au rămas mai mari decât în ​​perioadele obișnuite, în special la persoanele tinere, care trăiesc singure, care trăiesc cu copii, care trăiesc cu venituri mici sau în zonele urbane. Între timp, Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie a constatat că ratele depresiei s-au dublat. Se știe că, atât depresia, cât și anxietatea, au un impact asupra memoriei. Îngrijorările ne taxează amintirile, lăsându-ne cu o capacitate mai mică disponibilă pentru a memora listele de cumpărături sau ce trebuie să facem pentru muncă.

Lipsa indicilor care să ne ajute amintirile

Dacă mergem la muncă, atunci călătoria noastră, faptul că schimbăm peisajul sau pauzele pe care le luăm, punctează ziua, oferindu-ne perioade de timp pentru a ne ancora amintirile. Dar atunci când lucrezi de acasă, fiecare întâlnire online se simte destul de asemănătoare cu orice altă întâlnire online, deoarece ai tendința de a sta exact în același loc, în fața exact a aceluiași ecran.

Sursă foto: israel21c.org

Așa cum spune Catherine Loveday, profesor de neuroștiințe cognitive la Universitatea din Westminster: „Încercarea de a-ți aminti ce ți s-a întâmplat atunci când există puține distincții între diferitele zile este ca și cum ai încerca să cânți la un pian când nu există taste negre”.

Într-un birou am putea trece pe lângă o cameră în care am avut o anumită întâlnire, ceea ce ne amintește că trebuie să trimitem un e-mail cuiva despre asta. Acasă nu există indicii care să ne ajute să ne amintiți aceste lucruri. Fiecare memorie este etichetată ca fiind așezat la computer. La locul de muncă s-ar putea să ne amintim exact unde am avut o conversație – lângă lifturi sau în bucătăria de la birou – și asta ne ajută să nu o uităm.

Oboseală, anxietate, lipsă de indicii și mai puține interacțiuni sociale – nu este de mirare că unii dintre noi simțim că amintirile noastre ne dezamăgesc. Apoi, există o oboseală generală, care, de asemenea, nu ne ajută amintirile. Întâlnirile pe zoom sunt obositoare, unele lucrări sunt mult mai grele de acasă și vacanțele sunt anulate. Profesorul Loveday crede că există și un factor suplimentar implicat – unul pe care poate nici nu l-am fi observat. Se referă la impactul asupra creierului nostru și asupra amintirilor noastre, în special, al petrecerii timpului în diferite locații geografice.

Loveday ne sfătuiește să adăugăm mai multă varietate vieților noastre, ceea ce ar putea implica o gândire creativă. Dacă nu putem ieși, ea ne sugerează să găsim acasă o activitate complet nouă și apoi să spunem cuiva despre asta pentru a ne ajuta să ne amintim mai bine. Reflectarea deliberată a zilei în fiecare seară ne poate ajuta să ne consolidați amintirile. Am putea scrie chiar un jurnal.  Iar dacă uităm să facem lucruri, atunci crearea listelor și setarea alertelor pe telefon pot face diferența mai mult decât am putea crede.

Sursă foto: smithsonianmag.com