8 ianuarie 2023, 0:40

„Pâne-jâmblă, cu miez de nucă și sare, și vin roș, se hrănesc voinicii” – Credințe străvechi despre nuc

„În aria noastră culturală nucul nu se plantează în curte, deoarece sub nuc nu crește nimic altceva și mai există credința că cel care va planta un nuc va muri în momentul în care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a grumazului omului.”

Cine pune nuci în pământ, pentru a avea pomi, va muri, spune o veche credință populară consemnată de focloristul Artur Gorovei într-o lucrare publicată în 1915.

Poporul găsise și soluția pentru ca omul care sădește un nuc să trăiască. Și oamenii ziceau: „Ca să nu moară, să pună nucile în câte un cerc de lemn de la butoi, și să-l îngroape în pământ, căci se crede că atunci va muri, când se va face nucul atât de gros cât a fost cercul de larg”.

Se mai credea că, dacă se pune o piatră sub nuca sădită, apoi nucul va rodi curând.


„Se cernea o linişte dulce din cer, printre frunzişurile merilor, şi albinele bâzîiau moale în prisaca de-aproape. Fluiera în guşă o mierlă, într-un nuc cu frunză arsă de brumărel. Şi se vedeau departe câmpii în ceaţă; şi-n altă parte păduri pe coastele cărora parcă alergaseră suflări înflăcărate. Satul, cu casele răzăşilor curate şi albe, se revărsa pe coastă în livezi.”

Mihail Sadoveanu, Neamul Șoimăreștilor


Credit foto: Blanca Díaz | Pixabay

Credit foto: Blanca Díaz | Pixabay

„Bătutul” nucilor, gestul simbolic

Tradițional, de Ziua Crucii, se începea culesul viilor și „se băteau” nucii plantați în vii. „Bătutul” nucilor era un gest simbolic pentru ca nucii „să facă rod și anul viitor”, cum explica etnograful Ion Ghinoiu.

La marile sărbători calendaristice, în special cele de comemorare a moșilor și strămoșilor, și la ceremoniile de înmormântare, creștinii ortodocși prepară colivă. Aceasta era „un sacrificiu al spiritului grâului, zdrobit în piuă și fiert în apă, îndulcit cu miere și ornat cu miez pisat de nucă și bomboane”.

Practica magică de întocmire a calendarului meteorologic din noaptea Anului Nou se făcea fie cu foi de ceapă, fie cu coji de nucă.

„Și sub fiecare frunză se ascunde un demon”

În folclorul și credințele vechi și noi ale multor popoare, nucul este considerat „arbore demonic”, după cum scria etnograful Ivan Evseev în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale. Acesta nota:

După Talmud, fiecare cracă de nuc are nouă frunze și sub fiecare frunză se ascunde un demon. Și în aria noastră culturală nucul nu se plantează în curte, deoarece sub nuc nu crește nimic altceva și mai există credința că cel care va planta un nuc va muri în momentul în care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a grumazului omului. Dar acest simbolist demonic și funest este contrabalansat de semnificațiile fructului său. Nuca e simbolul fecundității și fertilității – uneori chiar universul întreg e privit ca o nucă.

„Darul profeției”

În tradiția greacă, „nucul este legat de darul profeției”, scriau Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, autori ai Dicționarului de simboluri, 1969: „Exista un cult al zeiței Artemis Caryatis care a fost iubită de Dionysos, zeiță înzestrată cu darul clarviziunii și preschimbată în nuc cu roade bogate”.

Credit foto: Blanca Díaz | Pixabay

Credit foto: Blanca Díaz | Pixabay

„Se fac pe unde se face și vița de vie”

În a sa lucrare Din bucătăria țăranului român, Mihai Lupescu nota:

Nucile se cunosc în toată țara; ele sunt fructul nucului. Ele se coc prin septembrie și se culeg pe la Ziua Crucii. Nucile se fac pe unde se face și vița de vie, dar mai ales la coaste. Miezul de nucă se mănâncă cu pâne.

Pâne-jâmblă, cu miez de nucă și sare, și vin roș, se hrănesc voinicii. Miezul de nucă pisat, cu mujdei, se mănâncă cu mămăligă caldă. Din miez de nucă pisat se scoate oloi.

Nucile se vând cu suta, cu banița și cu sacul. Cu ele se face comerț. Pentru casă se păstrează în pod.

Nuci se dau băieților ce umblă cu plugușorul, la sfântul Vasile.

Găoci de nucă pisată cu rachiu, vin ori apă, beau femeile ca să nască.


„Satul cu casele mari acoperite cu stuh, case curate, răzăşeşti, se întindea într-o vălcică, sub poală de pădure. Apa Răutului curgea pe vale, subţire şi limpede, scăzută de secetele verii. Nuci mari se ridicau din vii, şi un grangur cânta în pacea satului, în lumina dimineţii. Era o zi de duminică şi toaca începu să sune în clopotniţa bisericii albe c-o duruire melodioasă.”

Mihail Sadoveanu, Neamul Șoimăreștilor

 

„Când mănânci nuci și cineva îți cere una…”

Folcloristul Artur Gorovei a adunat într-un volum publicat în 1915 o serie de credințe și superstiții ale poporului român legate de acest arbore. Câteva dintre acestea:

În noaptea de sfântul Gheorghe, se deschide cerul și „dă putere tuturor pomilor să înflorească: nucului, salciei și tuturor pomilor pădurilor”.

Când se aude ciocănitoarea bătând în plop sau în nuc, iar în „casa stăpânului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoși”.

Se credea că mireasa care nu dorea să aibă curând copii după nuntă, „își ajungea acest scop, dacă lua la cununie în sân atâtea nuci fripte, pe care le îngropa apoi în pâmânt, câți ani voia să fie fără copii”.

Flori sau cofeturi sau nuci se aruncau în biserică după ce avea loc o cununie, „spre semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilăriei și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase pentru o viață conjugală”.

Se spunea că atunci când mănânci nuci și cineva îți cere una, să îi dai două „pentru că altfel îți moare părechea”.

Cine visa noaptea că mănâncă nuci, se spunea că ziua următoare se va certa cu cineva.

În popor se zicea că, dacă va fulgera în ziua de sf. Petru și Pavel, nucile nu vor lega și vor rămâne tot cu muci” (miezul mucilaginos al nucii necoapte).

Ca să nu fie „fulgerate nucile în anul următor, cojile de nuci nu se aruncă în foc”.

„Ăl-mai-rău, adică zmăul, șada ziua ascuns în butoarea de nuc, căci lui nu-i este iertat de la Dumnezeu a vedea lumina soarelui. Din acele butori (buturi) iese în murgit și zboară în lume, ca să facă rele. El are solzi rotunzi ca cei de pește albi, care nu ard în foc”.

Credit foto cover: meneya (stânga) / fierronegro (dreapta) | Pixabay


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol