CITIRE

Pasta de dinți de la vechii egipteni și alte inven...

Pasta de dinți de la vechii egipteni și alte invenții de mii de ani

Dacă nu am privi în urmă pentru a mai învăța câte ceva de la alte civilizații, am putea crede că multe dintre lucrurile de care ne folosim și noi azi sunt invenții recente sau oricum nu au fost descoperite cu prea mult timp în urmă. Vom avea frumoase surprize.

Ca să nu fie vorbe în deșert, am aruncat câteva priviri în trecutul mult îndepărtat de noi, pe la vechii egipteni să vedem cam ce au inventat ei. Pe scurt, în afară de roată, au descoperit multe. Evident, despre unele e greu de spus cu exactitate de unde vin. Au trecut mii de ani, unele manuscrise ce aminteau probabil de ele s-au pierdut sau distrus în mare parte, în plus sunt și invenții ce au fost însușite de alții. Mai este și varianta, ei au descoperit ceva și alte popoare au continuat și au îmbunătățit și nu se mai știe de unde a pornit. Totuși, despre multe s-au păstrat documente ce atestă că au fost descoperite și folosite în Egiptul antic, așa că, iată câteva dintre acestea.

Piramida regelui Djoser | Credit foto: auntmasako , Sursa: Pixabay

Piramidele

Piramida lui Djoser (faimoasa piramida în trepte din Saqqara), realizată de Imhotep, pentru regele Djoser (perioada domniei lui variază în funcție de surse, probabil undeva între anii 2686 î.Cr. și 2648 î.Cr.), este un complex funerar complet construit din piatră – primul proiect arhitectural monumental de acest fel cunoscut până acum.

Papirus, planta din care vechii egipteni obțineau hârtia | Credit foto: makamuki0, Sursa: Pixabay

Papirus

Papirusul este o plantă erbacee, (semi)acvatică, ce crește în special în Delta Nilului și în Africa Centrală. Din tulpina plantei, se prelucrau foițele de papirus. Acestea sunt cele mai vechi materiale de hârtie folosite pentru scris – toate celelalte civilizații din acele timpuri foloseau pentru scris suprafețe de piatră, de lemn, tăblițe cerate. Mai bine de trei milenii, papirusul a fost în lumea antică cel mai folosit material pentru scris.

Egiptenii au exportat papirus în toată zona Mediteranei și a fost folosit și de romani. În secolul al VII-lea a.D., un embargo impus exporturilor i-a obligat pe europeni să folosească pergamentul.

Plugul tras de boi | Sursa: IPFactly

Plugul tras de boi

Folosindu-se de puterea boilor de a ara terenurile agricole, vechii egipteni au revoluționat modul de a face agricultură. Chiar și astăzi mai sunt în lume oameni care se folosesc de această invenție. Inclusiv în România.

Sistem de irigații | Sursa: World history

Sistem de irigații

Pentru a profita de inundațiile provocate an de an de Nil, au construit canale și șanțuri ce aducea apa în zonele cu plantații.

Machiaj | Sursa: Pinterest

Machiajul ochilor

Machiajul în Egiptul antic avea rol dublu: proteja pielea de asprimea climei (soare, vânt, nisip) și, în același timp, arăta statutul social al persoanei. Cu cât machiajul era mai pronunțat și elaborat, cu atât persoana respectivă avea o poziție mai importantă în societate. În plus, credeau că machiajul îi protejează de diferite infecții și de vestitul deochi.

Ei au folosit prima dată machiajul în jurul ochilor în urmă cu aproximativ patru milenii. Aveau două culori: negru și verde. Pentru a obține o alifie neagră, cunoscută cu numele kohl, combinau funingine cu galena, un minereu de plumb. De asemenea, aveau și un machiaj de culoare verde, obținut din amestectul unui carbonat natural de cupru, malahit, cu galena.

Peruca | Sursa: Ancient Origins

Peruci

Vechii egipteni preferau să se radă pe cap – cercetările făcute de istorici au arătat că temperaturile ridicate din Egipt i-au obligat pe oameni să-și înlăture părul și să se simtă mai confortabil. De altfel, își îndepărtau părul și de pe corp, tot din același motiv. Unii susțineau că aveau și un motiv igienic, pentru a preveni apariția păduchilor. Indiferent din ce motive, cei mai mulți își înlăturau părul și de pe trup, și de pe cap. Pentru a se proteja de soare, au născocit una dintre cele mai vechi invenții ce li se atribuie – peruca.

În afară de preoți (aceștia erau obligați să umble cu capul ras) și, probabil scribi, atât bărbații, cât și femeile purtau peruci.

Pe de altă parte, legea interzicea sclavilor să-și îndepărteze de pe cap părul lor natural.

Cei mai bogați și nobilii purtau peruci făcute din păr natural uman. Femeile obișnuiau să-și decoreze perucile cu flori, bijuterii, panglici. Din când în când, se făceau și peruci în culori rafinate, cum a fost peruca albatru închis purtată de regina Nefertiti.

Oamenii obișnuiți purtau peruci simple, făcute din lâna de la oi sau din fibre vegetale ieftine.

Încuietoare vechiului palat | Sursa: Mark Millmore

Încuietoarea de la uși

Cea mai veche dovadă a existenței unei încuietori la ușă a fost găsită în ruinele unui palat din Egiptul antic, ce data cu circa 2000 de ani î.Cr.. Atunci, aceste încuietori erau realizate exclusiv pentru clădiri speciale, cum au fost palatele regale.

Papirusul Edwin Smith | Sursa: Pixels

Tratat de chirurgie

Papirusul Edwin Smith, numit după comerciantul care l-a cumpărat în 1862, este un vechi tratat egiptean de medicină și cel mai vechi tratat de chirurgie cunoscut până acum, datat în jurul anului 1600 î.Cr.. Tratatul descrie 48 de cazuri de leziuni, fracturi, răni, tumori la umeri, cap, gât, sâni și piept, fără să includă însă rețete de tratamente pentru toate acestea. Este și primul document ce face un studiu al creierului.

Ceea ce ar putea să fie și mai uimitor este ipoteza unui istoric de la University of Chicago Oriental Institute care, în 1930, a constatat că acest tratament este de fapt o copie după un altul realizat anterior, între anii 3000 – 2500 î.Cr., probabil de preotul, arhitectul și medicul practicant Imhotep. Copia găsită, susținea istoricul, făcută de un scrib, este incompletă și cu multe erori.

Pasta de dinți | Sursa: Realm of History

Pasta de dinți

Nu a inventat-o Colgate, nici Oral-B. Doar folosesc alte ingrediente. Pasta de dinți folosită în Egiptul antic avea ca ingrediente, cum apare într-un papirus, sare, o drahmă de mentă și una de floare de iris uscată. Se mai foloseau și coji de ouă, însă unele dintre aceste timpurii preparate includeau și alte ingrediente bizare, cum ar fi pudră făcută de copite de la boi, cenușă,  spumă de mare.

Pentru a-și menține respirația proaspătă, vechii egipteni fierbeau în miere smirnă, scorțișoară și tămâie. Pasta obținută era pusă în forme mici, rotunde, pentru a obține granule ce erau apoi ușor consumate.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.