CITIRE

Pe firul timpului – 7 momente istorice petrecute î...

Pe firul timpului – 7 momente istorice petrecute în lume în luna decembrie

Prima lună din anotimpul cu zile reci și scurte aduce și solstițiul de iarnă – anul acesta va fi în data de 22 decembrie, la 23 de minute după miezul nopții, ne spune Observatorul Astronomic. Solstițiul, care înseamnă „soarele stă” sau „soarele nemișcat”, aduce în emisfera nordică, acolo unde se găsește și România, prima zi de iarnă astronomică. În timpul unui an, aceasta este cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte. De a doua zi, zilele încep să crească ușor până la 21 iunie 2019, când va avea loc solstițiul de vară.

Povestea aceasta cu soarele, pământul, cerul, a fascinat de când lumea, iar mesopotamienii au fost primii, cel puțin după cele mai vechi mărturii găsite, care au sărbătorit solstițiul – nu mai puțin de 12 zile o țineau într-o petrecere.

Dincolo de solstiții ce funcționează cu precizie, din fericire, și nu după regulile noastre omenești, și dincolo de frig și vânt și zăpadă, luna decembrie a fost, de-a lungul veacurilor, deseori încinsă cu evenimente importante, rămase în istorie.

Despre 1 decembrie, Ziua Națională a României, s-a scris mult, mai ales în ultima perioadă, și găsiți aici o serie de articole interesante. Iată alte câteva momente istorice petrecute în România și în alte părți din lume în decembrie.

Sursa foto, dreapta: Actualitatea Sătmăreană; Credit foto, stânga: Mira Kaliani

Învățământul în Principatele Române

În 1864, în ziua de 5 decembrie, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea asupra instrucţiunii a Principatelor Unite Române, promulgată la sfârșitul lunii noiembrie de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A fost prima lege modernă a învățământului din Principate.

Mihail Kogălniceanu a fost unul dintre susținătorii proiectului, intenția fiind de unificare a legislațiilor din cele două principate pentru ca la final să existe o singură lege privind învățământul primar, secundar, superior și particular.

Potrivit noii legi, instrucția publică primară era obligatorie și gratuită pentru toți copiii, fete și băieți, indiferent din ce categorie socială proveneau. Părinții care nu își înscriau copiii la școală erau amendați.

Tot în decembrie, în ziua de 20, din anul 1832, Ion Heliade Rădulescu a lansat Buletin gazetă administrativă. Era un săptămânal tipărit la început cu litere chirilice. Din 1839, a apărut cu litere latine și a devenit foaia oficială a statului – Monitorul Oficial care există și azi.

Sursa foto: Smithsonian Magazine

Encyclopædia Britannica

În luna decembrie a anului 1768 a fost publicat, în Edinburgh, primul volum, din cele trei, din Encyclopædia Britannica, în latină, British Encyclopaedia, în engleză. În 1771, a apărut și volumul trei al primei ediții.

În timp, numărul volumelor a crescut cu fiecare ediție. A doua ediție a avut zece volume, în timp ce ediția a patra, publicată între anii 1801 – 1810, a ajuns la 20 de volume.

Aceasta este cea mai veche enciclopedie de limbă engleză care continuă să apară și în zilele noastre. Cu o schimbare adaptată secolului: în martie 2012, grupul ce editează encilopedia a anunțat că nu vor mai fi ediții printate, ci va exista Encyclopædia Britannica Online.

Sursa foto: Opera Națională București

Opera din București

În ziua de 8 decembrie 1921 a fost inaugurată clădirea Operei Române din București, situată atunci lângă Cișmigiu. Acum, se numește Opera Națională din București și, din 9 ianuarie 1954, când a fost inaugurat Teatrul de Operă și Balet, Opera se află pe locul unde o găsim și azi, într-o clădire realizată după proiectul arhitectului Octav Doicescu.

Primul spectacol din decembrie 1921 a fost Lohengrin, operă în trei acte compusă de Richard Wagner. Dirijorul a fost George Enescu.

Sursa foto: Sunday Times Driving

Semaforul

Englezul J P Knight, John Peake Knight, este considerat inventatorul semaforului. Născut în 1828, în Nottingham, J P Knight a fost un inginer la căile ferate. Se pare că ideea i-a venit în 1866 după ce a aflat că peste o mie de oameni au murit în urma accidentelor de pe străzile Londrei. Cum pe atunci nu existau nici în Londra autovehicule, acestea au apărut în oraș spre sfârșitul secolului al XIX-lea, sistemul lui J P Knight încerca să facă ordine în ce privește circulația trăsurilor.

În 10 decembrie 1868, în apropiere de podul Westminster a fost montat ceea ce se consideră a fi primul semafor din lume. Invenția inginerului s-a inspirat din modul în care funcționau semnalele la calea ferată. Era un felinar agățat pe un stâlp înalt de câțiva metri care trebuia alimentat cu gaz pentru a funcționa.

În timpul zilei, un polițist dirija circulația, iar noaptea, lămpile cu gaz asigurau funcționarea semaforului, ce avea atunci două culori, roșu și verde. În 1869, însă, lampa cu gaz a explodat și a ucis un polițist, motiv pentru care semaforul lui J P Knight a fost dat jos.

În Cleveland, în 1914, a fost instalat primul semafor modern, tot cu două culori. New York este orașul care a introdus, în 1918, semaforul cu cele trei culori, model preluat de multe țări.

În București, primul semafor electric a fost instalat în 1933.

Sursa foto: Wikipedia

Avionul cu reacție

„Inginerul Henri Coandă a dăruit omenirii cu multe decenii în urmă, un prețios instrument pentru străbaterea spațiului aerian: avionul cu reacție, primul din lume. Prioritatea inginerului Henri Coandă, în ceea ce privește invenția avionului cu reacție, este în prezent recunoscută pretutindeni”, scria inginerul Elie Carafoli.

În octombrie 1910, după cercetări și experimente, Henri Coandă a prezentat, la Salonul Internațional de Aeronautică din Paris, avionul conceput și proiectat de el, prevăzut cu un motor cu reacție. Imediat, au apărut în publicațiile vremii articole elogioase, iar Gustave Eiffel, impresionat de invenția lui Coandă,  a spus: „Băiatul acesta s-a născut cu 30, dacă nu chiar cu 50 de ani prea devreme”.

După ce Salonul Internațional de Aeronautică și-a închis porțile, în ziua de 16 decembrie, Henri Coandă și-a dus avionul pe un câmp, în apropiere de Paris, pentru a testa zborul. Avionul s-a desprins de pământ și a plutit în aer.

16 decembrie 2010 a rămas în istoria aviației mondiale ca ziua în care a avut loc prima desprindere de pământ a unui avion dotat cu motor cu reacție. Revistele de specialitate ale vremii au notat că invenția avionului cu reacție îi aparține inginerului Henri Coandă.

Sursa foto: Cer și pământ românesc; Opinia Timișoarei

Un decembrie dureros

1989 părea să fie în Republica Socialistă România un an ca oricare altul. Iarna ce urma, părea să fie și ea la fel ca orice altă iarnă din Epoca de Aur, cu frig și întuneric, în case, dar cu speranța unui miracol, ca de fiecare dată în acel timp din an.

La începutul lui decembrie, se auzeau prin țară tot felul de zvonuri. În Timișoara se întâmpla ceva. Oamenii s-au adunat în piața centrală și au protestat împotriva regimului Ceaușescu: „Conform Registrului Serviciului de Filaj al Securităţii Timiş, în 16 decembrie, la ora 14.00, s-a scandat „Jos Ceauşescu!” şi „Libertate!”.

În noaptea de 16 spre 17 decembrie, forțele de ordine au intervenit în Timișoara „pentru a restabili ordinea”. În 21 decembrie, Ceaușescu a organizat un miting în București. A făcut promisiuni, mulțimea a început să se agite, să fluiere, să huiduie. În 25 decembrie, un proces s-a încheiat rapid cu o sentință executată imediat. Nicolae și Elena Ceaușescu au fost executați la Târgoviște, prin împușcare.

În acel decembrie 1989, au fost uciși copii, tineri, vârstnici, femei și bărbați, în diferite localități. S-a vorbit despre revoluție. S-a vorbit despre lovitură de stat. S-a vorbit mult, s-a scris mult în cei 29 de ani și cele mai multe au rămas nespuse, nescrise.

Sursa foto: Wikipedia

Poesiile lui Eminescu

La 21 decembrie 1883, editura Socec a publicat volumul Poesii de Mihai Emilescu, o ediție îngrijită și prefațată de Titu Maiorescu. Sunt poezii publicate în revista Convorbiri literare. Iată ce-i scria Maiorescu lui Eminescu despre acest volum:

„ Acum trebue să mai știi, că volumul de poesii [ce] ți l-a publicat Socec, după îndemnul meu în Dechemvrie anul trecut, a avut cel mai mare succes, așa încât Socec stă încă uimit. În aceste 7 săptămâni dela aparițiunea lui, s’au vândut 700 de exemplare; o mie este toată ediția și de pe acum trebue să te gândești la ediția a doua, care va fi reclamată pe la toamnă și în care vei putea face toate îndreptările ce le crezi de trebuință. Poesiile d-tale sunt astăzi cetite de toate cucoanele, dela Palat până la mahala la Tirchilești, și la întoarcere în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României…«Was ich mir dafor Koofe!»! Așa cam este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții tăi.”


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.