Site icon Editia de Dimineata

Pesimismul românilor, între depresie și „neajutorare învățată”

sursa: sbie.com.br

Românii sunt printre cei mai pesimiști locuitori ai Uniunii Europene. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) la sfârșitul anului 2017, aproximativ trei sferturi dintre români consideră că în țară lucrurile merg într-o direcție greșită. Totodată, aproape jumătate dintre români (45%) spun că anul 2017 a fost un an mai prost ca precedentul. Românii nu sunt deloc optimiști nici în ceea ce privește viitorul lor, 46% dintre aceștia cred că 2018 va fi un an mai prost ca cel anterior. În aceste condiții am fi tentați să credem că există o depresie generală la nivelul societății din România. Pentru a afla mai multe lucruri despre acest fenomen am stat de vorbă cu psihologul Denisa Călin.

Considerați că există o depresie la nivelul societății din România?

Denisa Călin: Cred ca depresie e mult spus, însă observ mai degrabă ceva ce se numește „neajutorare învățată”. Acest lucru apare atunci când o persoană încearcă să schimbe anumite circumstanțe care nu îi sunt favorabile și de fiecare dată când încearcă se lovește de un refuz sau o rezistență foarte mare. Acest lucru face ca în timp, persoanele să învețe că oricât de tare ar încerca, situația rămâne de cele mai multe ori neschimbată. Astfel, ajungem să ne simțim neputincioși, iar acest lucru poate reprezenta începutul unui grad de depresie.

Atunci când persoanele pe care le desemnăm să ne reprezinte devin opace sau refuză într-un fel comunicarea, se creează disensiuni

Care credeți că sunt cauzele acestui fenomen?

Cauzele, din punctul meu de vedere, cred că vin dintr-o eroare de comunicare între persoane. Noi avem tendința să ne organizăm în diverse grupuri sociale. Atunci când persoanele pe care le desemnăm să ne reprezinte devin opace sau refuză într-un fel comunicarea, se creează disensiuni. Dacă o persoană încearcă să rămână, să contribuie la un grup social și întâmpină în mod constant rezistență sau dezinteres  sau se simte neascultat, neauzit, la un moment dat alegerea logică va fi să caute alt grup în care să se simtă auzit, important, etc.

sursa: wsj.com

Cum credeți că am putea corecta această tendință?

Cred că în momentul de față este dificil de spus. În primul rând, cel mai important lucru ar fi conștientizarea. Să conștientizăm faptul că atunci când noi, ca societate, comunicăm defectuos, rezultatul cel mai probabil este scindarea.

Credeți că această conștientizare trebuie să se producă la nivel individual sau la nivel colectiv?

Cred că această conștientizare trebuie să se producă la nivel colectiv. Noi percepem într-un mod intrinsec realitatea noastră ca și grup. Deci faptul că există mai mulți oameni nemulțumiți în momentul de față în România, ajunge să ne afecteze pe toți. Atunci când nu rostim lucrurile acestea, ele ajung într-o zonă numită „cunoscut negândit” – acea zonă în care se află informații încă neconștientizate, unde noi știm că ne simțim în felul acesta, doar că nimeni nu a rostit-o până acum, nu a făcut-o explicită.

 

Exit mobile version