Atacul armat din Cracovia, soldat cu șase morți și 15 răniți, a fost urmat de o campanie amplă de dezinformare în mediul online. În timp ce autoritățile poloneze încercau să stabilească circumstanțele tragediei, pe rețelele sociale au început să circule versiuni false despre identitatea atacatorului, presupusa sa apartenență la armata ucraineană și modul în care poliția a intervenit la fața locului.
Potrivit ministrului polonez pentru Afaceri Digitale, Krzysztof Gawkowski, peste 2.000 de conturi au fost raportate platformelor de social media în vederea moderării în primele zile de după atac. Printre acestea se aflau conturi automatizate care distribuiau mesaje în mai multe limbi, conform DW.
Autoritățile au identificat și zeci de conturi care utilizau limba rusă sau făceau referiri la Rusia, însă aceste indicii nu demonstrează, prin ele însele, că toate conturile făceau parte dintr-o operațiune coordonată de Moscova.
Conform datelor prezentate de ministru, cele mai populare narațiuni false au acumulat împreună peste 250 de milioane de vizualizări în primele 24 de ore.
Atacatorul, prezentat în mod fals drept ucrainean
Una dintre primele narațiuni propagate online susținea că atacatorul ar fi fost cetățean ucrainean sau ar fi avut legături cu armata Ucrainei. Informația a fost însă infirmată de autorități: suspectul era cetățean polonez.
Ulterior, pe măsură ce această versiune și-a pierdut credibilitatea, au apărut alte afirmații potrivit cărora bărbatul ar fi fost mercenar sau ar fi luptat pe frontul din Ucraina. Imaginile cu hainele sale de camuflaj au fost folosite pentru a susține această afirmație, însă autoritățile au precizat că acesta nu efectuase serviciul militar. De asemenea, au circulat fotografii manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv imagini care pretindeau că demonstrează existența unor însemne ucrainene pe echipamentul atacatorului.
O altă categorie de mesaje a încercat să transforme tragedia într-un instrument de atac politic. Printre afirmațiile răspândite online s-a numărat teoria potrivit căreia guvernul polonez ar fi organizat atacul cu sprijinul Uniunii Europene. Potrivit acestei narațiuni, incidentul ar fi fost folosit pentru a justifica anularea Marșului Independenței, eveniment organizat anual în Polonia pe 11 noiembrie.
Această teorie a ajuns la aproximativ 200 de milioane de vizualizări, potrivit datelor Centrului de Analiză a Dezinformării din cadrul institutului național de cercetare NASK, citate de presa poloneză. O altă afirmație susținea că atacul ar fi fost înscenat pentru a distrage atenția de la protestele din jurul Tribunalului Constituțional. Narațiunea a acumulat aproximativ 14 milioane de vizualizări.
Dezinformarea, amplificată de politicieni și conturi asociate propagandei ruse
Ministrul polonez pentru Afaceri Digitale a declarat că unele informații false au fost distribuite inițial de politicieni și comentatori locali, fiind ulterior preluate și amplificate de conturi rusești și rețele de boți. Potrivit acestuia, au fost identificate mesaje publicate în mai multe limbi, inclusiv poloneză, engleză, franceză și neerlandeză.
Eurodeputata poloneză Ewa Zajączkowska-Hernik l-a criticat public pe ministrul de Interne, Marcin Kierwiński, după ce acesta a vorbit despre posibila fascinație a atacatorului pentru ideologia extremei drepte. În paralel, Anita Czerwińska, fostă purtătoare de cuvânt a partidului Lege și Justiție (PiS), partid cu afinități de extremă dreapta, a sugerat că autoritățile ar fi încercat să evidențieze legăturile suspectului cu extrema dreaptă, ignorând eventuale conexiuni cu comunitatea LGBTQ+.
Și în România, George Simion, liderul AUR, a pus la îndoială declarațiile ministrului polonez privind orientarea ideologică a atacatorului și a susținut că acesta ar fi avut convingeri de extremă stângă.
„În timpul acestui coșmar, ministrul de interne al lui Donald Tusk, Marcin Kierwinski, a mințit fără rușine, afirmând că autorul atacului de la Cracovia avea opinii «naționaliste de dreapta»”,a scris George Simion pe X.