Pielea, cel mai mare organ a ființei umane, cu o suprafață de aproximativ 2 mp și o greutate aproximativă de 5 kg, reprezintă învelișul care protejează restul organelor împotriva agresiunilor fizice, chimice sau biologice care pot veni din afară.
De asemenea, la nivel metaforic și emoțional, pielea ne protejează de orice agresiune percepută într-un mediu ostil (chiar dacă ostilitatea este reală sau interpretată/imaginară).
Corpul percepe gândurile și le transpune la nivel fizic
Corpul nostru percepe gândurile pe care le avem și le transpune, la nivel fizic sub forma trăirilor emoționale iar modul în care vom reacționa, pozitiv sau negativ, va depinde de natura emoțiilor pe care le trăim. Astfel, corpul nostru trage un semnal de alarmă și ne transmite mesajul că undeva legat de organismal nostru, există un conflict puternic interior sau exterior și această reprezintă somatizarea.
Pielea este un organ ce exprimă de multe ori ceea ce nu putem spune, nu punem în cuvinte pentru că este prea greu, explică psihoterapeutul Violeta Preda.
Pielea comunică multe sentimente
Pielea comunică multe sentimente: roșim de rușine, ne albim de spaimă, transpirăm când suntem anxioși, ne facem stacojii ori pălim de furie. Cineva are pielea groasă sau subțire sau spunem “mi-a intrat pe sub piele”.
Pielea este un mediu care transmite mirosul , atingerea , gustul, căldură conferind plăcere și intimitate. Este un canal de comunicare prin care toate afectele neverbalizate pot fi trăite și observate somatic.
Presiunea și durerea emoțională a unor nevoi nesatisfăcute supun corpul la o încordare atât de mare, încât va ceda în locul ce la mai vulnerabil, apariția unei eczeme fiind un exemplu de strigat al corpului, ce răzbate prin piele că și boală dermatologică. Ai tendința să respingi toate traumele din trecut care sunt prea copleșitoare și nu pot fi tolerate de către mecanismul tău psihic, însă pielea ta își amintește. O boală dermatologică îți poate spune că îți lipsește protecția sau afecțiunea sau poate reprezenta o furie negată, adaugă sursa citată.
Pielea reprezintă prelungirea sentimentelor
În opinia cunoscutului psiholog Laura Maria Cojocaru, pielea reprezintă individualitatea noastră, prelungirea sentimentelor noastre, legătură între interior și exterior și echilibrul dintre aceste două aspecte, scrie Rador.
Atunci când, ceea ce este în interiorul nostru, la nivel de dorința, siguranță și împlinire, este susținut de exterior și viceversa, avem un bun echilibru emoțional, deci și o piele sănătoasă.
Totodată, pe lângă funcția senzitivă, pielea îndeplinește și următoarele roluri: termoreglare, prin secreția produsă de glandele sudoripare, rol important în metabolizarea vitaminei D, această producându-se la nivelul pielii prin expunerea la lumina solară, intervine în echilibrul acido-bazic, prin eliminarea acidului lactic, rol în absorbția unor vitamine liposolubile (A, E, K) și chiar a unor medicamente pe bază de corticosteroizi, de asemenea, liposolubili, sinteză keratinei și melaninei, substanțe necesare pentru sănătatea și frumusețea părului, pielii, ochilor.
“Orice dezechilibru emoțional legat de percepția noastră față de mediul exterior, de cât de în siguranță ne simțim și în ce măsură simțim că putem avea încredere în cei din jur, poate afecta în mod direct pielea și bunul mers al acestor roluri ale ei. Ca un alt aspect, sângele corpului nostru simbolizează bucuria de a trăi, setea de viață. Astfel, o piele palidă sau extremități reci pot arată o neîncredere în mediul înconjurător și un sentiment de insecuritate, deci o dorință mai mică de a face parte din acele aspecte de viață”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Cum se realizează somatizările la nivelul pielii?
Pielea este formată din epidermă, dermă și hipodermă. Epiderma este mereu în atenția noastră, pe ea o vedem în oglindă, ea este cea care face riduri când îmbătrânim, ea ne înfrumusețează dacă o ingrijm, ne ustură când suntem iritați și ne doare când suntem răniți. Pielea este ambalajul cu care ne prezentăm în lume și cei din jur tind să-și facă o prima părere despre noi după cum arată pielea.
“Din punctul de vedere al somatizării, în funcție de cum percepem părerea celorlalți despre noi și cât de prietenos sau ostil percepem un anumit context, pielea corpului nostru ne poate avertiza printr-o serie de afecțiuni mai mult sau mai puțin grave sau neplăcute, precum: psoriazis, eczeme, acnee, diverse alergii, diverse răni, infecții, chiar cancer al pielii. Fiecare celulă a pielii este alcătuită din nucleu și citoplasma. În fiecare nucleu se află cromozomii purtători ai mesajului genetic, adăpostiți într-o moleculă, numită ADN. Acesta este creierul celulei și conduce destinul acesteia. Epiderma este stratul cornos și dur de la suprafață, ale cărui celule trăiesc circa 20 de zile, după care cad și sunt înlocuite de altele. Urmând astfel conștient acest aspect specific și schimbând modul nostru de interpretare a realității înconjurătoare, putem aduce informație nouă și sănătoasă în noile celule”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
În opinia specialistului, pentru a realiza acest lucru, sunt importanți 2 factori:
- Să rămânem atenți la somatizări, respectiv la mesajele corpului fizic de la nivelul pielii, pentru a realiza într-un timp optim nevoia de schimbare
- Să ne schimbăm perspectiva asupra mediului înconjurător din a-l percepe ostil, iritant, presant, indiferent sau chiar periculos, în a-l percepe liniștit, sigur, protector sau măcar neutru.
4 convingeri și comportamente recomandate pentru restabilirea echilibrului emoțional, respectiv a unei bune sănătăți a pielii:
- dezvoltarea capacității de ascultare activă și empatică
- studiul abilităților de comunicare și interacțiune socială
- dezvoltarea capacitatatii de acceptare, iertare, asertivitate
- orientarea către sine prin diferite forme creative de exprimare a sinelui
3 afirmații, respectiv moduri utile de gândire:
-
- “eu comunic, împărtășesc și-mi exprim cu ușurință, încredere și empatie cele mai profunde sentimente și emoții”
- “eu sunt în deplină siguranță și am capacitatea să schimb ceea ce nu-mi place”
- “mediul în care trăiesc mă ajută să învăț, să cresc, să-mi îmbunătățesc abilitățiile și resursele interioare”
De cele mai multe ori, un simptom al pielii este un mesaj de la eul interior ce poate fi asemănat cu un strigat de ajutor.
1. Pielea plânge după dragoste și protecție – Eșecul de a satisface nevoile emoționale timpurii care lasă un gol imens, un vid emoțional ce absoarbe toată dragostea, tot respectul și toată protecția, pe care le primim mai târziu și care se vrea a fi din ce în ce mai mult.
2. Pielea este furioasă – Furia este reacția pe care o simțim când nevoile noastre emoționale fundamentale nu sunt satisfăcute. În 85% din cazurile de ceartă în cuplu, furia din spatele conflictului înseamnă: “Nu mă iubești!“, “Protejează-mă!” sau “Respectă-mă că persoană!“.
Furia pe care nu o simți și nu o exprimi este mecanismul psihologic cel mai des întâlnit ce se ascunde în spatele bolilor dermatologice, explică Violeta Preda.
3. Pielea încearcă să preia controlul –
Când suntem copii, trebuie să ne fie respectată individualitatea și să ne fie recunoscute granițele ce ne diferențiază de restul lumii. Din teamă de a nu fi controlați ca în copilărie, se poate naște pasiunea de a-i controla pe ceilalți. Unii devin tirani ca și părinții lor, alții devin manipulatori. Problemele lor cronice sau recurente pot deveni foarte ușor cele ale pielii.
4. Pielea joacă rolul polițistului sexual – Astfel, ceea ce pielea amendează sunt dorințele sexuale. Pielea este ținta principala a conflictului între “vreau acum!” și “Este greșit să vrei asta!“. Pielea distrusă sau cu probleme poate fi și o barieră de protecție împotriva amenințărilor și anxietății produse de o posibilă relație sau de intimitate sexuală.
5. Pielea încearcă să rescrie istoria – O boală dermatologică este adesea ecoul unei bătălii pierdute în care părinții, în ciuda celor mai bune intenții, nu au fost capabili să ofere dragostea, respectul și protecția de care copilul avea nevoie.
6. Pielea suferă din dragoste – Dacă un copil își dă seama că lumea îi oferă dragoste, respect și protecție numai atunci când suferă, poate concluziona inconștient că suferința este cheia spre a obține ceea ce își dorește. Astfel dacă persoană leagă dragostea cu suferință poate capătă o boală de piele.
7. Pielea este loială – Adesea adoptând părerea părinților despre noi și încercând să fim, ca adulți, ceea ce eram în ochii lor în copilărie. Această strategie poate foarte ușor să includă și o boală de piele care desfigurează.
8. Pielea își amintește – În mod normal, ne amintim ce ni se întâmplă prin simpla înregistrare a cuvintelor, sunetelor și mirosurilor într-o parte a creierului unde rămân accesibile minții conștiente iar când ceva este copleșitor și nu poate fi suportat, încercăm să respingem și ascundem aceste traume sub preșul psihicului.
9. Pielea exprimă adevăruri interzise – Pielea fiind cel mai mare și mai vizibil organ al corpului, este prima care exprimă adevărul (acest lucru este evident atunci când ne îmbujorăm).
10. Pielea încearcă să oprească timpul – Pierderile cauzate de trecerea timpului încep devreme, iar pielea de pe față celor care suferă de acnee postadolescentina ,“pielea de adolescent” arată că el /ea încă se mai luptă cu problemele adolescenței.
Pielea arată lumii că nu ești perfect așa că în spatele imaginii publice persoana ascunde multe lucruri care nu sunt în regulă.