Site icon Editia de Dimineata

Poate, reversul medaliei. La un an de la declanșarea războiului din Ucraina, diviziunea globală asupra acestuia se adâncește. De ce Rusia e privită cu simpatie în multe țări

Rusia profită de dezamăgirea față de Statele Unite pentru a câștiga, oriunde se poate, simpatie. Este concluzia la care ajunge The Washington Post într-o analiză publicată de Liz Sly.

O regăsim, integral, mai jos…

Clement Manyathela, care găzduiește un talk-show popular și influent la Radio 702 din Africa de Sud, își amintește indignarea pe care a simțit-o când trupele rusești au pătruns pentru prima dată în Ucraina. El a crezut în insistențele Rusiei că nu plănuia să atace și s-a simțit înșelat când a izbucnit războiul.

„Am fost mințiți”, a spus el.

Dar, pe măsură ce luptele au continuat, el, și mulți dintre cei care sună la emisiunea sa, au început să pună întrebări: De ce a considerat președintele Vladimir Putin că este necesar să invadeze? A alimentat NATO focul prin trimiterea atâtor arme în Ucraina? Cum puteau Statele Unite să se aștepte ca alții din întreaga lume să le susțină politicile, când și ele invadaseră țări?

„Când America a intrat în Irak, când a intrat în Libia, au avut propriile justificări pe care noi nu le-am crezut, iar acum încearcă să întoarcă lumea împotriva Rusiei. Și acest lucru este inacceptabil”, a declarat Manyathela. „Tot nu văd nicio justificare pentru invadarea unei țări. Totuși, sincer, simt că SUA au încercat să ne manipuleze”.

În anul care a trecut de la invazia Rusiei în Ucraina, o alianță occidentală revigorată s-a format împotriva Rusiei, alcătuind ceea ce președintele Biden a trâmbițat ca fiind o „coaliție globală”. Cu toate acestea, o privire mai atentă dincolo de Occident sugerează că lumea este departe de a fi unită în ceea ce privește problemele ridicate de războiul din Ucraina.

Conflictul a scos la iveală o divizare globală profundă și limitele influenței SUA asupra unei ordini mondiale care se schimbă rapid. Abundă dovezile că efortul de a-l izola pe Putin a eșuat, și nu doar în rândul aliaților ruși care ar putea fi de așteptat să sprijine Moscova, cum ar fi China și Iranul.

India

India a anunțat săptămâna trecută că schimburile sale comerciale cu Rusia au crescut cu 400% de la invazie. Doar în ultimele șase săptămâni, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost primit în nouă țări din Africa și Orientul Mijlociu – inclusiv în Africa de Sud, al cărei ministru de externe, Naledi Pandor, a salutat întâlnirea lor ca fiind „minunată” și a numit Africa de Sud și Rusia drept „prieteni”.

Vineri, la un an de la începerea invaziei, marina sud-africană va fi angajată în exerciții militare cu Rusia și China în Oceanul Indian, trimițând un puternic semnal de solidaritate într-un moment în care Statele Unite sperau să ofere o oportunitate pentru condamnări revigorate la nivel mondial ale Rusiei.

Conversațiile cu oameni din Africa de Sud, Kenya și India sugerează o viziune profund ambivalentă asupra conflictului, informată mai puțin de întrebarea dacă Rusia a greșit sau nu când a invadat, ci de nemulțumirile actuale și istorice împotriva Occidentului – din cauza colonialismului, a percepției de aroganță și a faptului că Occidentul nu a alocat la fel de multe resurse pentru a rezolva conflictele și încălcările drepturilor omului din alte părți ale lumii, cum ar fi teritoriile palestiniene, Etiopia și Republica Democratică Congo.

Țările occidentale „sunt ipocrite”, a declarat Bhaskar Dutta, un funcționar din Kolkata, India. „Acești oameni au colonizat întreaga lume. Ceea ce a făcut Rusia nu poate fi iertat, dar, în același timp, nu poți să-i învinovățești în totalitate”.

Oficialii americani subliniază că 141 din 193 de țări au votat la ONU pentru a condamna Rusia după invazie; același număr a aprobat o rezoluție aproape identică în ajunul aniversării de joi. Dar doar 33 de țări au impus sancțiuni Rusiei, iar un număr similar trimite ajutoare letale Ucrainei. Un sondaj realizat anul trecut de Economist Intelligence Unit a estimat că două treimi din populația lumii trăiește în țări care s-au abținut să condamne Rusia.

Ipocrizie și resentimente

Aceasta nu este o bătălie între libertate și dictatură, așa cum sugerează adesea Biden, a declarat William Gumede, care a fondat și conduce Fundația Democracy Works din Johannesburg, care promovează democrația în Africa. El a subliniat refuzul Africii de Sud, al Indiei și al Braziliei de a se alătura coaliției globale a lui Biden.

Această reticență, a spus el, este rezultatul a mai mult de un deceniu de construire a resentimentelor împotriva Statelor Unite și a aliaților săi, care și-au pierdut din ce în ce mai mult interesul în abordarea problemelor Sudului Global, a spus el. Pandemia de coronavirus, când țările occidentale au închis și au blocat alte țări, precum și disprețul explicit al președintelui Donald Trump față de Africa, au alimentat și mai mult resentimentul.

Pe măsură ce Occidentul se retrăgea, atât Rusia, cât și China au intervenit în vid, curtând agresiv națiunile în curs de dezvoltare și capitalizând pe seama deziluziei față de Statele Unite și Europa prin prezentarea unei alternative la hegemonia occidentală percepută. Orientul Mijlociu și Africa sunt câmpuri de luptă cheie în această luptă pentru inimi și minți, la fel ca și Asia și, într-o măsură mai mică, America Latină, a căror soartă este mai strâns legată geografic de Statele Unite.

Orientul Mijlociu

Orientul Mijlociu este o regiune în care Rusia a reușit să câștige prieteni și influență, a declarat Faysal, un consultant egiptean pensionat în domeniul crimei organizate care a cerut să nu i se folosească numele complet din cauza caracterului sensibil al discuțiilor despre problemele politice din Egipt.

„Bineînțeles că îl susțin pe Putin”, a declarat el într-un interviu la Cairo. „Cu mult timp în urmă, ne-am pierdut încrederea în Occident. Toți arabii din această parte a lumii îl susțin pe Putin și ne bucurăm să auzim că el câștigă teren în Ucraina”.

„A existat un eșec al Occidentului în ultimii 15 ani de a vedea furia care se acumulează în întreaga lume, iar Rusia a exploatat absolut acest lucru”, a spus Gumede. „Rusia a fost capabilă să prezinte Ucraina ca pe un război cu NATO. Este Occidentul împotriva celorlalți”.

În ciuda eforturilor Occidentului de a atribui inflația globală și criza alimentară invaziei rusești, majoritatea țărilor din întreaga lume acuză Occidentul pentru impunerea sancțiunilor, a declarat Kanwal Sibal, fost ministru de externe indian.

Aceștia nu subscriu la povestea conform căreia contracararea Rusiei este un imperativ moral dacă se dorește susținerea principiilor democrației, a integrității teritoriale și a ordinii mondiale bazate pe reguli, a declarat Sibal.

„Acesta nu este un argument pe care oamenii serioși să îl creadă”, a spus el, citând bombardamentul NATO asupra Serbiei, sprijinul SUA pentru dictaturi în timpul Războiului Rece și războiul din Irak ca exemple a ceea ce el consideră că Statele Unite încalcă aceleași principii.

„Restul lumii vede cu adevărat acest lucru ca pe un război european. Ei nu văd un conflict global sau modul în care este prezentat de Occident”, a spus el. „Da, are repercusiuni internaționale, cum ar fi inflația. Dar aceste repercusiuni sunt din cauza sancțiunilor”.

Refuzând să își riște relația cu Rusia, India are o viziune dură asupra propriilor interese, a spus el, inclusiv asupra dependenței sale de Rusia pentru aprovizionarea militară și a oportunității de a ține la distanță inflația prin cumpărarea de petrol rusesc la preț redus. Există zeci de mii de trupe chinezești masate la granița Indiei cu China, rivalul său geopolitic, iar India nu-și poate permite să se alipească de Rusia sau să riște o întrerupere a livrărilor de arme, a spus el.

Statele Unite au nevoie de India pentru a contrabalansa China și, după încercările inițiale de a face presiuni asupra New Delhi pentru a se alinia politicilor sale, acum par să fi acceptat poziția Indiei, a spus Sibal. Statele Unite au decis să nu impună sancțiuni împotriva Indiei pentru un acord privind rachetele încheiat anul trecut cu Rusia și, în schimb, au urmărit extinderea legăturilor, inclusiv a propriilor acorduri de apărare.

Africa de Sud

Decizia Africii de Sud de a se alătura exercițiilor militare cu Rusia și China a fost primită cu mai puțină înțelegere. Diplomații americani și occidentali și-au exprimat îngrijorarea atât cu privire la momentul, cât și la natura exercițiilor, afirmând că acestea sugerează că Africa de Sud depășește neutralitatea declarată și se poziționează de partea Rusiei.

Oficialii sud-africani au precizat că țara a participat, de asemenea, la exerciții cu armata americană anul trecut. Dar acele exerciții s-au concentrat pe răspunsuri umanitare și la dezastre, a declarat un oficial american care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta o chestiune sensibilă. Exercițiile dintre Rusia și China, care au început vineri, implică capacități navale ofensive și ar putea, probabil, să îmbunătățească capacitatea de luptă navală a Rusiei. Forța rusă include una dintre cele mai importante nave de război ale Moscovei, Amiral Gorshkov, despre care Rusia a declarat că este echipată cu racheta sa hipersonică Zircon, recent dezvoltată.

Idiotul util al Rusiei

Exercițiile oferă Rusiei un impuls important în materie de relații publice, în contextul în care atenția Occidentului este concentrată pe aniversarea războiului, a declarat Kobus Marais, purtătorul de cuvânt al partidului de opoziție Alianța Democratică din Africa de Sud. El a declarat că Africa de Sud a devenit „idiotul util al Rusiei” și ar putea deveni complice la crime de război dacă nava Amiral Gorshkov va fi ulterior desfășurată pentru a lansa rachete în Ucraina.

Exercițiul urmează acostarea misterioasă într-un port sud-african, în decembrie, a unei nave rusești, Lady R, care se află sub incidența sancțiunilor americane, deoarece se știe că a fost implicată în livrări de arme. Cargoului i s-a refuzat permisiunea de a acosta la Cape Town, destinația sa inițială, și în schimb a navigat la câteva mile distanță până la un port mai mic din Simon’s Town, unde a fost observat descărcând și apoi reîncărcând containere care, aparent, proveneau de la un depozit de muniție al forțelor speciale sud-africane, potrivit lui Marais.

Guvernul SUA a trimis un avertisment oficial guvernului sud-african că orice entitate care ar interacționa cu nava ar risca sancțiuni secundare, dar nu a primit niciun răspuns, a declarat oficialul american. Ministerul sud-african al Apărării a declarat că investighează problema.

„Poziția lor aparentă de neutralitate este, ca să o spunem în mod caritabil, din ce în ce mai greu de crezut”, a declarat oficialul american. Statele Unite au investit masiv în Africa de Sud post-apartheid, fiind cel mai mare investitor străin și cea mai mare piață de export a Africii de Sud, și nu are sens ca aceasta să își pună în pericol relația cu Washingtonul, a mai spus oficialul.

Dar Africa de Sud are propriile motive pentru a rămâne loială Rusiei în ciuda riscurilor, spun sud-africanii. Partidul de guvernământ, Congresul Național African, a fost susținut de Uniunea Sovietică pe parcursul deceniilor pe care le-a petrecut în exil în perioada apartheidului, iar multe dintre cele mai înalte personalități ale sale au primit pregătire în Uniunea Sovietică, inclusiv puternicul ministru al apărării, Thandi Modise.

Pe străzile din Soweto, vasta așezare urbană de la marginea Johannesburgului care a fost un centru de rezistență la regimul de apartheid, oamenii spun că încă văd Rusia ca pe un aliat. „Rusia a fost alături de noi când eram în lanțuri”, a declarat Elijah Ndlovu, 51 de ani, care este șomer. „Nu spunem că Rusia este bună distrugând Ucraina, dar dacă ne întrebați care este poziția noastră în această luptă, trebuie să fim sinceri. Nu putem niciodată să întoarcem spatele Rusiei”.

Shakes Matlhong, în vârstă de 33 de ani, a declarat că înțelegerea sa asupra conflictului este neclară, dar că a considerat de mult timp Statele Unite ca fiind o putere „imperialistă”. „Iar acum Rusia ripostează”, a spus el.

„Atitudinea Africii față de acest război este că Rusia se apără împotriva NATO”, a spus el. „Rusia nu a participat niciodată la niciun colonialism. S-ar putea ca Rusia să greșească, dar atitudinea oamenilor este determinată de istorie.”

Faptul că Rusia nu a participat la colonizarea Africii și că Uniunea Sovietică a sprijinit multe dintre mișcările de eliberare de pe continent sunt puncte care au fost exploatate de Putin în mesajele sale, a declarat Liubov Abravitova, ambasadorul Ucrainei în Africa de Sud. Ea recunoaște o luptă dificilă în încercarea de a câștiga simpatia africanilor pentru cauza ucraineană. Singura carte de vizită a Rusiei „este că nu a colonizat niciodată Africa”, a spus ea. „Dar acest lucru este valabil și pentru Ucraina”.

Exit mobile version