“În primul său an la conducerea noului Parchet European, Laura Kövesi a confiscat de trei ori mai mulți bani decât costă agenția sa. Nu se luptă doar cu infractorii, ci și cu birocrația”, scrie Der Spiegel.
Revista germană face un portret al procurorului român ajunsă șefa parchetului European, cu elemente biografice, de culoare, dar și cu informații legate de activitatea sa. Redăm mai jos reportajul, cu amendamentul că intertitlurile ne aparțin.
Luxembourg City
Dacă sunteți interesat să vă întâlniți cu Laura Kövesi, trebuie să treceți mai întâi printr-o poartă de securitate. Odată intrat, un membru al personalului deschide apoi mai multe uși și vă conduce prin holuri lungi până la o cameră pentru vizitatori. O gardă de corp trage cu ochiul pentru scurt timp, iar apoi Kövesi se află în pragul ușii – păr negru, un zâmbet larg și o înfățișare impresionantă. Kövesi are o înălțime de 1,82 metri, poartă o jachetă cu protecții pentru umeri și pare suficient de puternică pentru a trece prin pereți. Se pare că și-a găsit vocația.
Clădirea în care lucrează se află pe bulevardul John F. Kennedy din Luxembourg City, o clădire de birouri cu 18 etaje. De aici, Kövesi conduce de un an Parchetul European (EPPO), cu un personal de aproximativ 250 de angajați. Agenția are misiunea de a descoperi corupția, frauda și alte infracțiuni financiare care afectează bugetul Uniunii Europene. Deja în prima jumătate a anului, autoritatea a deschis 576 de investigații care implică daune potențiale de miliarde de euro pentru bugetul UE. Pentru prima dată în istorie, o instituție a UE are acum permisiunea de a investiga statele membre, de a formula acuzații pe cont propriu și de a dispune confiscarea bunurilor. Nu este deloc surprinzător, poate, că nu este tocmai binevenită peste tot. Și nici nu-i place să dea interviuri, ne informează chiar când începem.
„Victoria noastră va fi obținută atunci când oamenii vor avea încredere în EPPO”
Kövesi, în vârstă de 49 de ani, s-a mutat în orașul Luxemburg pentru noul loc de muncă. Orașul bogat, cu ritmul său relaxat, îi este străin, iar atunci când își laudă noua casă, o urmărește rapid un zâmbet ironic. La fiecare etapă a carierei sale, spune ea, a crezut că are cea mai grea slujbă din lume. „Când am venit aici, m-am gândit că aceasta este, într-adevăr, cea mai dificilă și interesantă slujbă”.
Lucrurile par încă liniștite în clădire, multe dintre camerele de la cele 18 etaje ale sediului central fiind încă goale. Majoritatea angajaților săi sunt răspândiți în cele 22 de state membre ale UE care au optat să participe la activitatea Parchetului European. Din motive de securitate, vizitatorii nu au voie să vadă biroul ei, dar ni s-a permis să ne uităm înăuntru. Pe biroul ei se află o fotografie a Fecioarei Maria, dar, în rest, nu există nimic personal care ar putea dezvălui ceva despre femeia care lucrează aici.
Noul procuror vrea să arate că Europa îi urmărește pe cei care vor să le facă rău contribuabililor europeni. „Victoria noastră va fi obținută atunci când oamenii vor avea încredere în EPPO”, spune ea.
În cele din urmă, această victorie va fi determinată de capacitatea UE de a lua măsuri comune împotriva abaterilor financiare. În prezent, acest lucru nu pare să fie cazul. În primul rând, Irlanda, paradis fiscal, nu a acceptat încă să coopereze cu agenția, și nici Polonia și Ungaria, două țări care își subminează propriul sistem judiciar de ani de zile.
Dincolo de asta, multe depind de Kövesi atunci când vine vorba de faptul că agenția europeană de investigații își poate găsi succesul. Este practic o sarcină imposibilă: în calitate de investigator de top al Europei, ea va trebui să își facă dușmani în aproape două duzini de țări. În același timp, însă, ea trebuie, de asemenea, să atragă cât mai multe țări de partea ei pentru a spori resursele și influența agenției sale. Ea trebuie să-și păstreze independența și să păstreze distanța, dar în același timp să creeze rețele. Cel mai important, însă, va trebui să crească profilul EPPO în Europa. Fiecare zi este o luptă pentru a determina când va putea să se desprindă de armura în care s-a învelit.
Interviu de angajare
Kövesi a aplicat pentru prima dată pentru acest post în urmă cu trei ani. O înregistrare video a interviului de angajare o arată apărând în fața membrilor Parlamentului European din Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne. Camera este plină, iar parlamentarii îi privesc pe candidați de la locurile lor. Trei candidați sunt încă în cursă și fiecare dintre ei are la dispoziție șapte minute pentru a se prezenta. La momentul respectiv, Kövesi era încă un străin pe scena UE. În Consiliul de Miniștri, puternicul organism al UE care îi reprezintă pe liderii statelor membre, un candidat concurent era favoritul clar.
Chiar și propriul său guvern din România era împotriva lui Kövesi. În capitala României, București, politicienii se raliau împotriva ei, iar posturile de televiziune afiliate statului desfășurau campanii negative. Hackerii și-au propus chiar să îi spioneze familia și prietenii. „Sunt conștientă de faptul că ați fost expuși la o mulțime de informații negative despre mine”, le-a spus ea parlamentarilor europeni. „Nu am absolut nimic de ascuns”.
Biografie. “Tatăl ei a sfătuit-o să devină notar public”
Kövesi a crescut în Mediaș, un oraș liniștit din Munții Carpați. A studiat dreptul la Cluj Napoca cu mult înainte ca România să devină membră a UE. Cea mai mare apariție internațională a avut loc în adolescență, la 16 ani, când a jucat baschet în echipa națională de tineret, care s-a clasat pe locul al doilea la Campionatul European din 1989. Chiar și în echipa sa de baschet, Kövesi era adevăratul lider, le-a spus antrenorul ei jurnaliștilor în interviuri.
La începutul carierei sale, mulți au subestimat-o pe Kövesi. Tatăl ei a sfătuit-o să devină notar public, dar Kövesi a ignorat acest sfat și a urmat o carieră de procuror.
La vârsta de 20 de ani, ea a început să investigheze crima organizată din Sibiu. La 33 de ani, a devenit prima femeie procuror general al României, aducând o gură de aer proaspăt în cluburile de băieți vechi. Ea a stabilit cazuri de bună practică și a recuperat banii contribuabililor prin confiscări. „A fost o revoluție”, își amintește avocatul român Marius Bulancea, care a cunoscut-o pe Kövesi în anii 2000 și care acum lucrează sub conducerea ei la EPPO.
În 2013, Kövesi a preluat șefia agenției naționale anticorupție DNA. Oficiul a fost un ghimpe în coasta guvernului de la București, care a încercat să îi împiedice activitatea, acordându-i doar un buget mizerabil. La acea vreme, România se afla pe locul 69 în Indicele de percepție a corupției al Transparency International, o clasare slabă cu care mulți politicieni din țară erau foarte mulțumiți.
Momentul Colectiv
În timpul mandatului lui Kövesi, însă, corupția a devenit problema dominantă în țară. În urma unui incendiu în clubul de noapte Colectiv din București care a ucis 65 de persoane, unele dintre victime murind ulterior de infecții la spital din cauza faptului că dezinfectanții fuseseră diluați, mii de oameni au ieșit în stradă cu bannere pe care scria „Corupția ucide”. Agenția lui Kövesi a preluat investigația, iar ea a devenit un idol al mișcării anticorupție. Până în ziua de azi, imagini cu ea pot fi găsite încă pe fațadele clădirilor din capitala României. Anchetatorii lui Kövesi au adus în fața justiției politicieni și oameni de afaceri de rang înalt, inclusiv doi foști prim-miniștri și 11 membri ai cabinetului, dintre care unii erau încă în funcție.
Între timp, guvernul român plănuia să introducă în timpul mandatului lui Kövesi o lege care să facă din corupție o infracțiune pedepsită doar dacă aceasta depășea 44.000 de euro. Iar când a fost lansată o anchetă de corupție împotriva lui Liviu Dragnea, șeful partidului de guvernământ, cabinetul s-a săturat și a început să scape în mod activ de procurorul incomod. Aceasta a primit amenințări și a avut motive să se teamă pentru viața ei. Ea descrie concedierea sa finală din funcție, în 2018, de către președintele Klaus Iohannis, ca fiind „cel mai rău moment din viața mea”. Ea povestește în continuare incidentul cu furie, chiar dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis ulterior că demiterea ei a fost ilegală.
Procurorul general german Andrés Ritter a concurat împotriva lui Kövesi în 2019 pentru acest post. Acum face parte din echipa ei
Între timp, însă, Kövesi a dobândit o reputație destul de bună la Bruxelles pentru neînfricarea sa. Sub presiunea Parlamentului European, ea a fost numită în 2019 în fruntea EPPO, care avea să își înceapă activitatea doi ani mai târziu. „Nimeni nu întruchipează valorile EPPO așa cum o face ea”, spune fostul concurent Andrés Ritter, care acum face parte din echipa ei. Monika Hohlmeier, președinta Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European, o numește „întruchiparea justiției”.
Admirată pentru curaj
Parlamentul și-a acordat încrederea în Kövesi în 2019. Mai mult decât ceilalți, ea s-a remarcat prin voința de a-i înfrunta chiar și pe cei puternici. Iar această reputație este importantă pentru EPPO, deoarece avocații de top din sectorul privat câștigă mai mulți bani decât cei care lucrează pentru UE. Cu toate acestea, curajul lui Kövesi și expertiza sa reprezintă un magnet care poate depăși acest lucru. Cu toate acestea, transformarea EPPO dintr-o idee într-o instituție eficientă ar necesita mai mult: abilități politice, diplomație, contacte – și, cel mai important, buni investigatori în întreaga Europă.
Jörg Schröder este unul dintre cei 11 procurori care investighează în Germania în numele EPPO din iunie 2021. Biroul său din cartierul Neustadt din Hamburg are vedere la navele de containere din portul orașului. Rafturile cu dosare de pe perete sunt încă aproape goale. Ca și Kövesi, Schröder obișnuia să lupte împotriva crimei organizate, dar acum se concentrează pe fraudă și evaziune fiscală.
Când lucrurile merg bine, întrebările pe care le trimite în cadrul investigațiilor sale primesc răspunsuri de la autoritățile din întreaga Europă în câteva minute. Apoi, poliția federală și vama germană furnizează imediat personalul de care are nevoie, iar EPPO îi prinde pe făptași. Printre cei pe care i-a prins deja se numără și intermediari ai organizației mafiote calabreze ‘Ndrangheta.
Dar când lucrurile nu merg prea bine, infractorii iau calea unei țări care nu participă la EPPO, iar Schröder nu primește niciun răspuns. Sau există certuri legate de personal. Sau trebuie să se ocupe de birocrație, oferind consultanță cu privire la culorile pentru coperțile dosarelor, de exemplu. Schröder nu este un om care să înjure. El spune doar: „Există momente când te clatini”.
„Treaba noastră nu este diplomația, ci urmărirea penală”
Pentru a rezolva numeroasele probleme ale poporului său, Kövesi trebuie să strângă fonduri, să îndulcească boicoturile și să elimine birocrația. Spre deosebire de România, ea nu are o rețea solidă pe care să se bazeze în UE. Colegul ei, Ville Itälä, care conduce agenția antifraudă a UE, OLAF, a fost criticat atunci când a obstrucționat recent anchetele privind un fost coleg de partid. Cu toate acestea, bugetul lui Itälä a fost inițial mai mare decât cel al EPPO, chiar dacă OLAF are mai puține competențe.
Kövesi nu este membru al niciunui partid politic. Iar diplomația nu este punctul ei forte, după cum ea însăși recunoaște. Oricum, ea crede că anchetatorii independenți și diplomații UE nu se potrivesc bine. „Treaba noastră nu este diplomația, ci urmărirea penală”, spune ea. Kövesi își descrie rutina zilnică prin cuvintele: multe întâlniri. Dacă o întrebi care este cel mai mare pericol – campaniile mediatice împotriva ei sau birocrația – ea răspunde fără ezitare: birocrația.
„Oamenii vor să vadă eroi”, spune Elena Calistru. Ea crede că acesta este singurul motiv pentru care Kövesi s-a adresat presei. „Dar o instituție trebuie să funcționeze chiar și atunci când eroii eșuează”. Calistru conduce organizația anticorupție Funky Citizens din București. Ea o cunoaște pe Kövesi de 10 ani și îi apreciază munca. Dar și ea spune că Kövesi nu a reușit să stabilească reguli inteligibile de prioritizare a cazurilor în perioada în care a fost procuror de top al României. Ea spune că nu a fost întotdeauna clar de ce procurorul a acceptat anumite cazuri și a respins altele. Kövesi a devenit mai mare decât sistemul de justiție și a devenit o figură care a obsedat jumătate din țară.
În noua sa poziție, Kövesi călătorește acum cu o frecvență tot mai mare prin Europa. Ea a vizitat Slovenia, când țara avea probleme în aprovizionarea EPPO cu investigatori, și apoi Malta, care nu preia investigații. Ea s-a întâlnit cu colegi și miniștri, dar și cu familia jurnalistului de investigație slovac Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová, care au fost uciși după ce au realizat un reportaj despre corupție. La trei săptămâni după începerea războiului, ea a călătorit în Ucraina pentru a încheia un acord de cooperare cu procurorul general al Ucrainei.
Mai bine să te ascunzi
Kövesi obișnuia, de asemenea, să vorbească despre ea însăși în interviuri, despre luxul de a mânca pizza în pijamale sau regretând că nu a avut copii. Dar acele zile s-au terminat acum. Dacă îi trimiteți un mesaj pe WhatsApp cu o întrebare, este foarte probabil să primiți un răspuns politicos în câteva minute. În schimb, dacă doriți să o însoțiți pe șefa EPPO în călătoriile sale, personalul ei vă oferă mai întâi posibilitatea de a participa la un eveniment mai puțin important, pentru ca mai apoi să aflați că aceasta a fost anulat. La un moment dat, Kövesi a trimis chiar și o invitație (presei nr) pentru a participa la o sărbătoare cu ocazia primei aniversări a procuraturii, pentru ca apoisă se răzgândească și purtătoarea sa de cuvânt să intervină rapid pentru a spune că nu există planuri pentru un eveniment cu jurnaliști.
Vechile cunoștințe spun că aceasta este o strategie a lui Kövesi: este mai bine să se ascundă decât să își permită să devină din nou o țintă. Dar s-ar putea dovedi, de asemenea, dificil pentru Kövesi să mențină acest tip de distanță pe termen lung. Dacă te ții mereu la distanță, la un moment dat nu vei mai ajunge la nimeni.
La sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul European a invitat-o pe Kövesi să prezinte un raport de progres privind primul an de activitate a EPPO. Ea s-a prezentat punctual, la minut. Își schimbase jacheta cu o rochie și purta o eșarfă colorată și o broșă în culorile naționale ucrainene. Apoi a citat cifre din primul raport anual al agenției sale: În primele șapte luni din 2021, EPPO a lansat aproape 600 de investigații și a confiscat 147 de milioane de euro, de trei ori mai mult decât costurile agenției însăși. UE a majorat bugetul lui Kövesi cu 12 milioane de euro pentru 2022, un succes important pentru șefa EPPO. Munca noastră arată că Europa nu este sinonimă cu slăbiciunea, spune Kövesi.
Mai mulți parlamentari i-au mulțumit pentru munca sa. Dar Kövesi vrea mai mult: pentru ca procurorii să devină și mai independenți față de autoritățile naționale, au nevoie de mai multă putere și mai mulți bani, iar pentru asta, Comisia Europeană trebuie să facă o modificare a normelor care guvernează EPPO. Pentru ca aceste lucruri să se întâmple, EPPO are nevoie de aprobarea Comisiei și a statelor membre.
Până acum, însă, acest sprijin lipsește în rândul statelor membre. În primul său an de activitate, mai mult de jumătate din investigațiile EPPO au vizat doar patru țări: Italia, Bulgaria, România și Germania.
Monika Hohlmeier, președinta Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, dorește să susțină cererea lui Kövesi pentru un buget mai mare, dar avertizează, de asemenea, că există mari șanse ca această problemă să rămână „unul dintre ultimele puncte” de pe lista de priorități a statelor membre. După ședință, Hohlmeier iese pe hol și spune că apreciază maniera stoică a lui Kövesi. Ea spune că Kövesi nu se lasă distrasă de ingerințele politice. „Ea este complet imperturbabilă”, adaugă.
Kövesi, însă, a dispărut deja pentru a prinde un zbor spre următoarea întâlnire. Va trebui să călătorească mult pentru a crește profilul agenției sale.