În 2016, Diana Dumitru, Octav Pașcu și Valentin Vlăsceanu și-au propus să vadă cât mai mult spațiu verde pe acoperișurile clădirilor din București. Au pus bazele Asociației Cartier Aviației și și-au convins prietenii să li se alăture. Până acum, au reușit să înverzească trei terase de bloc.
În 2017, Ana Rădună s-a înscris în Asociația Cartier Aviației. S-a mutat în București de la vârsta de 18 ani și, deși a locuit în alte orașe mari din întreaga lume, a preferat să se întoarcă mereu în capitala României. Este studentă în anul II la Universitatea Româno-Americană, Informatică Managerială. Își împarte timpul între facultate, locul de muncă și asociație.
Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Ana a vorbit despre cum își propune asociația să convingă bucureștenii că au nevoie de spațiu verde pe acoperișurile clădirilor.
Ana Rădună
editiadedimineata.ro: Ești membră a Asociației Cartier Aviației. Ce te-a convins să aderi la această organizație?
Ana Rădună: Călătorind în Europa și locuind pentru un an în Toronto, am realizat că mai repede mi-aș investi energia în a mișca lucrurile spre bine la mine acasă, decât să plec definitiv din țară.
Asociația Cartier Aviației a luat naștere în 2016 din aceeași pornire, când Octav, Valentin si Diana, 3 prieteni locuitori ai cartierului, au strâns o mână de alți prieteni și s-au apucat să învețe cum funcționează un ONG și cum pot afecta pozitiv societatea prin proiecte de interes public.
Aderarea ca membru a fost o oportunitate pe care o căutam de mult așa că prin 2017 m-au prins și pe mine de o mână și m-am implicat cu drag.
editiadedimineata.ro: Cu ce vă ocupați?
Ana Rădună: Ca scop principal, Asociația Cartier Aviației are în vedere dezvoltarea, promovarea și sprijinirea comunității din cartier și a orașului, prin proiecte ce vizează mediul, aria de sport și sănătate, infrastructură și mediul social-cultural.
În momentul de față avem trei proiecte publicate dintre care unul realizat în dublu, Acoperișul Verde, și alte numeroase idei la care membrii asociației lucrează cu spor și pentru care căutăm în permanență surse de finanțare, precum și locuitori dornici de implicare.
editiadedimineata.ro: Cum ați reușit să acoperiți trei terase de bloc cu spațiu verde?
Ana Rădună: Totul a pornit de la o idee ce plutea în aerul poluat de ceva timp, dar nimeni nu o punea concret în aplicare. În alte țări, acoperișul verde este la fel de normal precum e hidroizolația de bitum la noi.
Probabil că de vină este încăpățânarea specifică vârstei care ne-a dus în punctul unde nu am reușit să găsim niciun motiv pentru care să nu ne apucăm concret să scriem proiectul.
Cum niciunul dintre noi nu are studii de specialitate, am învățat și ne-am documentat asiduu prin materiale, ghiduri si studii făcute în afară. După finalizarea primului proiect, unul dintre membrii a descoperit că există un ghid românesc, uitat, ne-promovat deloc, din 2016: „Proiectarea si Execuția Acoperișurilor Verzi la clădiri noi si existente” elaborat de către Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” în colaborare cu INCERC București si avizat de Direcția Generală Tehnică în Construcții. Încă o dovadă că documentația este relativ la îndemână dar nu se manifestă destul interes. Și, din păcate, încă o dovadă de resurse investite pentru a face ceva bun, dar care nu s-a pus și în aplicare.
Mai departe, colegii mei au aplicat pentru un grant oferit prin Fondul IKEA pentru Mediul Urban și am câștigat. Pe parcursul desfășurării proiectului am beneficiat de numeroase oportunități de învățare.
Cu experiența dobândită, am câștigat si finalizat și al doilea acoperiș prin grantul oferit de către Lidl România în cadrul programului lor „Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”.
editiadedimineata.ro: Vi s-au pus piedici birocratice?
Ana Rădună: Trebuie să insist în a spune că piedici propriu-zise nu au fost. Atât timp cât locuitorii unei clădiri își doresc un astfel de acoperiș și există o linie de finanțare, nu există nici un obstacol – asta este cel mai surprinzător.
Principalul motiv pentru care a fost mai ușor decât ne-am așteptat, este însăși încadrarea sistemului: tipul acesta de sistem nu este considerat construcție ci, mai degrabă, îmbunătățire adusă terasei deja existente.
Ne-am încetinit noi între noi, din păcate, pentru că bucureștenii au devenit foarte sceptici și asta pe bună dreptate. Însă cu puțină răbdare, oamenii au cunoscut beneficiile, li s-a răspuns la toate întrebările și la final au fost cei mai încântați.
editiadedimineata.ro: Ce ar însemna mai multe spații verzi pe acoperișurile clădirilor pentru București?
Ana Rădună: În București sunt în jur de 20-25 de mii de scări de bloc. Trei terase montate de noi, însumează 900mp de natură. Așadar, la un calcul rapid bazat pe aproximări minime, am avea 600 de hectare de plante de tip sedum care ar reduce microparticulele de PM10 si PM2.5 din aerul respirat, ar genera oxigen si ar elimina efectul de „insulă de căldură”. Locuitorii ultimului etaj ar avea un acoperiș vegetal care nu depășește 33°C comparativ cu cele 80°C ale bitumului din timpul verii. Cu garanția unei hidroizolații net superioare celei de acum.
Ar reduce zgomotul de fond generat de traficul rutier cu până la 10dB, apa de ploaie ar ajunge filtrată în sistemele de canalizare și s-ar evita suprasolicitarea conductelor pluviale prin eliberarea treptata a apei către acestea.
Dacă aducem în discuție ecosistemul, impactul asupra psihicului uman sau funcția estetică, am mai povesti câteva ore.
editiadedimineata.ro: Ce ar putea face autoritățile pentru a încuraja înverzirea mai multor clădiri?
Ana Rădună: Autoritățile ar putea să încurajeze cetățenii prin programe de informare și educare către natură, ar putea facilita și subvenționa inițiativele ulterioare ale cetățenilor prin acordarea de ajutor financiar sau îndrumare pentru montarea sistemului de Acoperiș Verde. În fond, oamenii au dreptul la aer curat iar acest sistem este o soluție tehnică la îndemână pentru problema actuală a poluării.
Zilele trecute se vorbea pe o pagină despre ideea de a introduce grădinăritul urban în programa școlară. De asemenea, cei de la Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu prin proiectul lor, „Grădina cu Oameni”, organizează workshop-uri periodice și atrag locuitori care ajung să cunoască plăcerea de a se implica.
Astfel, mentalitatea colectivă mai face câțiva pași mici dar concreți către un echilibru între natură si betoane.
Să luăm un exemplu de peste graniță: în ultimii 40 de ani, Germania a investit masiv în campanii de educare, informare și în sistemele de Green Roof, ajungând astăzi lider european în domeniu.
Noi nu am vrut decât să demonstrăm că se poate face și aici cu puțină implicare și ceva mai multă organizare. În fond, toți membrii asociației au job-uri full-time.
editiadedimineata.ro: Cum vindeți ideea autorităților?
Ana Rădună: Membrii ai autorităților locale au știut ce punem la cale încă din etapa de proiectare când i-am contactat pentru obține o opinie oficială cu referire la încadrarea sistemului ca îmbunătățire adusă terasei, nemaifiind astfel necesară autorizația de construcție. S-au arătat foarte curioși de implementare si rezultate, proiectul în sine fiind de interes public. Astfel că i-am invitat încă de pe atunci la câteva vizite pentru a le prezenta diverse măsurători și rezultate.
editiadedimineata.ro: Cum puteți convinge locuitorii Municipiului București că acoperirea acoperișurilor cu spațiu verde ar putea ajuta în lupta cu poluarea?
Ana Rădună: Prin activități de informare urmate de workshop-uri unde oamenii să descopere siguri beneficiile Acoperișului Verde. Sunt sigură că entuziasmul nostru îi va face curioși iar studiile pe care le avem la îndemână și pe care urmează să le prezentăm, vorbesc de la sine.
Plus că: știați ca în Germania unii vecini aleg să își savureze cafeaua de dimineață pe acoperișul verde al blocului în care locuiesc?
Bucureștenii, și nu numai, se simt sufocați de agitația orașului și aerul îmbâcsit pe care îl respiră zilnic. Avem atât de mult spațiu liber deasupra noastră așa că de ce să nu îl umplem de natură?