25 ianuarie 2020, 17:10

Povești din turn. Pasiunea unui doctor „ciudat” și un muzeu într-un loc neobișnuit și complet potrivit

Cine intră în Turnul cu Ceas din Sighișoara și dacă nu se duce doar ca să privească Sighișoara de sus – ceea ce este, nimic de zis, o reală încântare! –, până ajunge la ultimul nivel ar putea afla multe lucruri interesante despre cetate și oamenii ei de odinioară. Cum se știe, în acest Turn este găzduit Muzeul de Istorie din Sighișoara.

Unul dintre acei oameni din Sighișoara de altădată mi-a atras atenția. În primul rând, cu înfățișarea lui. Cum îmi plimbam privirea prin încăperi, chipul lui a apărut deodată în fața ochilor și un gând șugubăț mai-mai m-a dus la Einstein. Da, acel Einstein.

În timp ce mă oprisem să aflu mai multe despre personajul care mi-a stârnit fără îndoială curiozitatea, două tinere coborau, au trecut pe lângă mine și una a zis „Uite-l și pe Einstein!”. Au urmat două porții de râs, chiar trei, cu a mea, dar mult mai discretă.

Dr. Joseph Bacon (1857-1941), fondatorul Muzeului de Istorie din anul 1899 | Credit foto: Mira Kaliani

Dr. Joseph Bacon (1857-1941), fondatorul Muzeului de Istorie din anul 1899 | Credit foto: Mira Kaliani

Numele acelui domn cu păr vâlvoi este Joseph Bacon. A fost doctor, prin urmare apare în toate prezentările și documentele menționat dr. Joseph Bacon. Detalii despre dr. Bacon am aflat mai multe din prezentarea de la muzeu, dar și dintr-o documentare făcută de istoricul Adriana Antihi, fost director al Muzeului de Istorie din Sighișoara.

Născut în 1857, medicul Joseph Bacon provenea dintr-o familie din Austria (în prezentarea din muzeu scrie Belgia) care s-a stabilit în Transilvania, în Sighișoara, prin secolul al XVIII-lea. Tatăl lui a fost de profesie avocat și s-a implicat și în viața politică. Mama lui, Therese Bacon, provenea dintr-o familie nobilă. La Sighișoara, ea a fondat și s-a ocupat de „Centrul pentru Educarea Femeilor”.

„Acest cerc avea ca țel egalitatea fetelor și băieților în ceea ce privea educația. Vizitele ei în străinătate i-au lărgit orizontul cunoașterii și au fost de mare folos pentru eforturile de emancipare a femeilor din Transilvania”, scria Adriana Antihi într-un articol din revista Vatra.

După ce soțul ei a murit, Therese a preluat singură afacerile lui, inclusiv comerțul cu hamei pe piața internă și externă.

Joseph s-a născut și a crescut așadar într-o familie pentru care educația lui era unul dintre cele mai importante lucruri și tânărul a avut astfel posibilitatea să urmeze cursuri la diferite școli, în diverse țări. Primele clase le-a finalizat în 1874, la Sighișoara, apoi a urmat studii la Cluj-Napoca, Budapesta și Viena. La Viena, a studiat medicina unde l-a avut ca profesor pe chirurgul Theodor Billroth, recunoscut ca părinte al chirurgiei abdominale. În 1882, Joseph Bacon s-a întors în Transilvania cu diploma de medic și, la puțin timp, a fost numit medic primar al Sighișoarei.

„În acest domeniu, doctorul Bacon are mari realizări: stoparea epidemiilor de tifos (posibilă prin introducerea apeductului, inițiativă ce-i aparține), construirea unui spital pentru a combate epidemiile de scarlatină, înfiinţarea unui punct de control pentru alimente, o casă de asigurări sociale pentru servitori, un ambulatoriu pentru bolnavii de plămâni şi o casă de odihnă pentru copii”, explică istoricul Adriana Antihi.

Macheta cetății Sighișoara, așa cum arăta urbea în 1735, realizată în 1952 de Julius Misselbacher din Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

Macheta cetății Sighișoara, așa cum arăta urbea în 1735, realizată în 1952 de Julius Misselbacher din Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

Pe lângă profesia de bază, dr. Bacon s-a implicat în diferite activități sociale, însă, spune Adriana Antihi, meritul lui „cel mai de seamă este crearea muzeului «Alt Schaessburg» în Turnul cu Ceas în 1898-1899.”

Tot prin inițiativa lui, au fost amenajate alte două muzee în Sighișoara, cel de igienă şi cel al folclorului săsesc.

În 1896, Consiliul Local al Sighișoarei a emis o hotărâre de a se deschide un muzeu în Turnul cu Ceas. Acest turn, principalul punct de intrare în cetate, azi o imagine-simbol pentru Sighișoara, a fost ridicat prin veacul al XIV-lea și are o înălțime de 64 de metri. Până în anul 1556, în Turnul cu Ceas a fost sediul primăriei din vehiul burg al Sighișoarei.

După doi ani de la emiterea acelei hotărâri, într-o încăpere din Turnul cu Ceas a fost reconstituită o cameră de patrician. De aici, a plecat ideea unui muzeu ce a fost inaugurat în 24 iunie 1899. Organizarea și amenajarea muzeului a fost susținută de Asociația Națională de Sprijinire a Artei «Sebastian Hann». În fondul Consistoriului Evanghelic Sighișoara, deținut în Arhivele Naționale din județul Mureș, există mai multe documente din anul 1899 în care sunt menționate activitățile acestei asociații culturale.

Prin statut, asociația avea ca obiective reorganizarea şi dezvoltarea culturii artistice în rândul comunităţii germane din Transilvania, promovarea valorilor culturale şi spirituale ale acesteia, susţinerea artiştilor plastici tineri printr-o serie de expoziţii, întruniri, susţinerea, păstrarea şi aplicarea în construcţii, atât urbane, cât şi rurale, a stilurilor artistice vechi.

Turnul cu Ceas | Credit foto: Mira Kaliani

Turnul cu Ceas | Credit foto: Mira Kaliani

Înființarea în Turnul cu Ceas a muzeului «Sighișoara Veche» s-a făcut pentru a se prezenta istoria bogată a Sighișoarei, o așezare cu o poveste de peste 800 de veacuri. La intrarea în muzeu, exista un panou pe care scria: „Nici un popor nu poate să aibă viitor dacă nu-şi cunoaşte trecutul, dacă istoria nu are un ţel care să pregătească calea spre viitor”.

„Începuturile au fost modeste, dar deja în 1930 exista o colecţie veche de piese care ocupa circa 20 de camere. Colecţionar pasionat, doctor Joseph Bacon a strâns exponatele, în mare parte prin puterile proprii, aranjând şi slujind cu mult zel muzeul câteva decenii”, nota istoricul Adriana Antihi.

Dr. Bacon a fost primul custode al muzeului de care s-a ocupat timp de 40 de ani, fără să primească bani pentru munca lui. Însoțea deseori vizitatorii, indiferent de naționalitate și nivelul lor de pregătire.

A avut mai mulți colaboratori, printre care Julius Misselbacher, cel care a realizat macheta cetăţii Sighişoara ce înfăţişează oraşul în anul 1735 și care a preluat ulterior conducerea muzeului, până la naționalizare.

Dr. Bacon s-a ocupat de sistematizarea ştiinţifică a primelor colecţii ale muzeului, colecții ce s-au îmbogățit an de an.

Stânga: Dr. Bacon, portret; Dreapta: Dr. Bacon alături de tineri din Sighișoara, în timpul unei festivități – Colecția Muzeului de Istorie din Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

Stânga: Dr. Bacon, portret; Dreapta: Dr. Bacon alături de tineri din Sighișoara, în timpul unei festivități – Colecția Muzeului de Istorie din Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

Adriana Antihi povestea despre această pasiune a doctorului care l-a făcut celebru în Sighișoara și împrejurimi: „Existau nenumărate anecdote despre pasiunea de colecţionar a lui dr. J. Bacon, pasiune care s-a transmis şi altor sighişoreni. Datorită zelului de a cerceta locuri din gospodăriile oamenilor, a putut fi salvată minunata uşă cu intarsii din epoca Renaşterii, aflată într-o cocină de porci, unde fusese folosită ca material de construcţie. Astăzi poate fi admirată la etajul trei al muzeului. Multe obiecte au fost scoase la lumină din pivniţe, poduri şi şuri şi apoi au fost expuse. Se spune că pacienţii s-ar fi revanşat faţă de acest doctor «ciudat», încercând să găsească asemenea obiecte pentru a-i face o bucurie.”

Potrivit documentelor, până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Sighișoara avea patru muzee: Muzeul «Sighișoara Veche» sau «Alt Schaessburg», Muzeul de Igienă, Muzeul folcloric săsesc și Muzeul Școlii. Primul, aflat în Turnul cu Ceas, a fost cel mai însemnat dintre toate.

„Nici nu se putea alege un spaţiu mai demn drept sediu al Muzeului decât în Turnul cu Ceas, care a fost şi este un veritabil simbol al Sighişoarei”, scria Adriana Antihi.

Turnul cu Ceas, Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

Turnul cu Ceas, Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

Inițial, Turnul cu Ceas a fost înălțat în secolul al XIV-lea, pentru protecția porții principale de acces în Cetate și pentru a găzdui sfatul din acea perioadă. Tot în acest turn se țineau documente de arhivă și tezaurul Cetății. Partea de jos, cea păstrată, a fost construită de la început din piatră de râu cu pereți ce au o grosime de peste doi metri. În rest, turnul de azi datează din secolul al XVI-lea, cu mici modificări ulterioare. Accesul în cetate era controlat printr-o dublă barbacană. Turnul a păstrat structura, cu metereze, drum de strajă, guri de tragere și patru turnulețe, indiciu că așezarea avea „jus gladii”, adică dreptul de a ierta o persoană sau de a o condamna la moarte.

Acoperișul original al turnului a fost distrus în timpul unui mare incendiu ce a cuprins cetatea în 30 aprilie 1676. Refăcut și reparat apoi de mai multe ori, din 1894 au fost puse țigle multicolore smălțuite, care se văd și azi și dau turnului un aspect pitoresc.

Pe fiecare nivel există două încăperi și accesul se face pe scări de piatră sau din lemn. La ultimul nivel, este o galerie deschisă, din lemn, de unde se poate admira orașul de sus.

Figurine din Turnul cu Ceas, Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

Figurine din Turnul cu Ceas, Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

La începutul secolului al XVII-lea, Turnul principal al Cetății Sighișoara a primit în dar un orologiu făcut de un meșter ce bătea la fiecare jumătate de oră. Ulterior, în 1648, orologiul a fost modificat și au fost adăugate și sferturile de oră. „După moda burgurilor Europei Centrale, [orologiul avea] statui de lemn aparţinând unui baroc rustic, înfăţişând pe zeii păgâni ce personificau zilele săptămânii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn, Soarele.” Acestea au fost distruse în incendiu, dar refăcute la puțin timp de același meșter care, între timp, se căsătorise cu o tânără din Sighișoara și locuia în urbe. Mecanismul de azi al ceasului a fost refăcut în 1906, în Elveția.

Pe lângă chipul zeilor antici ce reprezintă zilele săptămâni, mai sunt figurine cu zeiţele Păcii, Dreptăţii şi Justiței, doi îngeraşi Ziua şi Noaptea, doi toboşari şi călăul. La schimbarea zilei, figurina ce reprezintă ziua trecută se deplasează în dreapta și face loc figurinei ce anunță noua zi. Toate au fost restaurate în 2001.

Din prezentarea istoriului Adriana Antihi aflăm că mecanismul orologiului „este o inovaţie a ceasornicarilor sighişoreni Konradt, tatăl şi fiul, şi se compune dintr-un motor electric, un sistem cu roată melcată care, printr-un ax, antrenează platforma cu păpuşi. Sub platformă, o serie de bolţuri comandă lungimea cursei, decuplând prin intermediul unui microcontact motorul electric. Inovaţia constă în sincronizarea mişcării diurne a figurinelor la mecanismul electric al ceasului, realizată în 1964.  Toate figurinele ceasului au fost restaurate între anii 1999-2001 din fondurile muzeului de către Laboratorul zonal de conservare şi restaurare al Muzeului Brukenthal din Sibiu.”

Din Muzeul de Istorie aflat în Turnul cu Ceas | Credit foto: Mira Kaliani

Din Muzeul de Istorie aflat în Turnul cu Ceas | Credit foto: Mira Kaliani

Interesant este și felul în care a fost amenajat muzeul din Turnul cu Ceas, la început, între anii 1923-1934, când custodele a fost dr. Bacon.

În perioada medievală, temnița orașului a fost la baza turnului principal al Cetății Sighișoara. Acolo a fost amenajată o „Cameră de tortură” unde erau expuse Istoria Jurisdicţiei Criminale a oraşului, piatra de 6 kilograme ce se lega de gâtul condamnaţilor la Stâlpul Infamiei din faţa Bisericii Mănăstirii sau pe Măgarul de Lemn din Piaţa Mare din Cetate, şi Codul Therezian, dat de împărăteasa Maria Terezia în 1768 și în care au fost stabilite torturile la care urmau să fie supuși cei vinovați în funcție de fapta comisă.

Urcând scările din turn, la fiecare nivel era amenajată câte o mică expoziție cu diferite teme. Se putea vedea o expoziție cu obiecte arheologice, descoperite în urma cercetărilor din Sighișoara și împrejurimi, iar în altă sală era reconstituită o încăpere de început de secol al XIX-lea. După ce se urca scara în spirală, se ajungea într-o sală dedicată istoriei breslelor.

Muzeul avea atunci un cabinet de tablouri, o cameră destinată lui Georgius Kraus, considerat cel mai mare cronicar din secolul al XVII-lea, o cameră cu arme medievale – archebuze, ghiulele din piatră și fier, un cabinet de numismatică și rarități, o farmacie din secolul al XVIII-lea, „cu flacoane de sticlă şi truse de chirurgie, amputaţie, ginecologie, anatomopatologică şi trepanaţii”.

„La etajul ceasului se afla o cameră ce prezenta obiecte de gospodărie ţărănească şi găleata de curăţat fântâna de pe strada Şcolii. Urcând scara, se putea vedea roata cu cele şapte figurine. În holul care face trecerea spre balcon, la acea vreme erau prezentate diferite obiecte legate de firma de comerţ I.B. Teutsch”, scria Adriana Antihi.

Din Muzeul de Istorie – Însemnul breslei pălărierilor | Credit foto: Mira Kaliani

Din Muzeul de Istorie – Însemnul breslei pălărierilor | Credit foto: Mira Kaliani

În prezent, Muzeul de Istorie Sighișoara prezintă mai multe colecții în săli tematice: colecția de arheologie, cea de etnografie – cu mobilier, icoane pe sticlă și pe lemn, textile –, cea de farmacie și instrumentar medical. În sala cu mobilier din diferite perioade se poate vedea ușa din lemn din 1536, decorată cu motive vegetale, cea salvată de dr. Bacon.

În Sala Breslelor sunt diferite obiecte ce au aparținut principalelor bresle din Sighișoara, și anume fierari, dogari, lăcătuşi, cizmari, cojocari, cositorari, pălărieri, croitori.

Muzeul prezintă și o colecție de ceramică transilvăneană și una de ceasuri de epocă şi elemente de orologerie.

La parterul muzeului, se organizează expoziții temporare pe diferite teme, dar au loc și alte evenimente culturale.

Turnul cu Ceas, Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

Turnul cu Ceas, Sighișoara | Credit foto: Mira Kaliani

Pe lângă Turnul cu Ceas, pot fi vizitate, în perioada sezonului de vară, Camera de tortură și Colecția de arme medievale și moderne.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.