După 12 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România va avea ocazia, onoarea, dar și responsabilitatea de a deține Președinția Consiliului UE, începând cu 1 ianuarie 2019.

La acel moment, România va fi în nucleul decizional european, cu un rol foarte important pentru a facilita procesul de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului Uniunii Europene.

Consiliul UE este o instituție a Uniunii Europene, cum este și Parlamentul European, de exemplu, e se reunesc miniștrii din fiecare țară a UE care sunt direct răspunzători de domeniul care este supus discuției. Consiliul UE are responsabilitatea de a negocia și adoptă legislația UE, împreună cu Parlamentul European, pe baza propunerilor înaintate de Comisia Europeană, de a coordona politicile țărilor UE, de a elabora politica externă și de securitate a UE, plecând de la orientările Consiliului European și de a încheie acorduri între UE și alte țări sau organizații internaționale.

Ce se va întâmpla cu România?

Pentru exercitarea mandatului, România va deveni un intermediar „onest și neutru”, având responsabilitatea de a avansa negocieri privind legislația UE, de a continua agenda UE și de a asigura o bună cooperare între instituțiile UE și statele membre.  În calitatea sa de Președinte al Consiliului UE, România va avea posibilitatea de a-și imprima viziunea națională asupra dezbaterilor strategice și de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care țara noastră le consideră importante, acest lucru fiind o oportunitate imensă de dezvoltare pentru România.

În primul rând, deținerea Președinției Consiliului UE este o obligație, o onoare și poate influența politicile publice planificate pentru următoarea etapă. Mai mult de atât, puterea României din acea perioadă va fi foarte mare, deoarece România trebuie să coordoneze toate dialogurile la nivel european privind planificarea următoarei perioade. Un alt aspect important este că în timpul Președinției României se va definitiva Brexit-ul ceea ce va transforma țara noastră într-un important centru diplomatic.

Provocări

Am lămurit deja că deținerea Președinției este treabă serioasă, în schimb, România are de înfruntat câteva provocări majore până la finalizarea mandatelor. Clar cea mai mare provocare pentru România va fi felul în care va reuși să treacă prin discuțiile Brexit-ului. Însă, și situația de pe scena politica va avea un cuvânt foarte important de spus. România va fi prima țară care ajunge în fruntea Uniunii Europene și se află sub supravegherea Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV). Adică suntem monitorizați de la Bruxelles în ceea ce privește justiția, corupția și crima organizată.

De asemenea, în 2019 se va discuta bugetul UE pentru perioada 2020 – 2024. Aceste discuții vor fi extraordinar de importante pentru România pentru că numai că va trebui să speculăm faptul că vom avea o putere mai mare de negociere, dar vom fi puși în situația de a propune un nou model european.

Pe lângă sumele de bani cheltuite, România va avea nevoie și de infrastructura care să-i permită să transporte și sa găzduiască delegațiile europene ce vor poposi în Capitală și în alte orașe din România. Cea mai mare problemă este în București, unde Primăria București și Ministerul Transporturilor vor trebui să găsească soluții ca să gestioneze peste trei mii de reuniuni și evenimente. Sperăm că organizarea va fi mai bună decât la summit-urile anterioare, unde circulația rutieră a fost oprită pentru ca delegațiile oficiale să ajungă la locurile de întâlnire.

Cum se pregătește România?

Demersurile de pregătire a Președinției române a Consiliului UE au pornit încă din iulie 2016, când s-a înființat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului Unitatea pentru Pregătirea Preşedinţiei
române a Consiliului UE 2019 (UP CONS UE 2019). Această structură funcţionează sub coordonarea secretarului de stat pentru afaceri europene din MAE. Preşedinţia trebuie să fie pregătiră în urma următoarelor aspecte: coordonarea politică şi coordonarea protocolar-logistică (achiziţii, buget, comunicare şi media, resurse umane,
logistică, IT, cultură).

Pe lângă alegerea logo-ului Președinției, a fost lansată platforma online de pregătire a președinției Consiliului Uniunii Europene: www.romania2019, care promovează implicarea directă a cetăţenilor dar și toate informațiile necesare despre ce va face România în următoarea perioadă. De asemenea, a fost construit Forumul de consultare publică, comunicare și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene „EU-RO 2019“, ce are ca principală misiune crearea cadrului formal de derulare a dezbaterilor publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe tema viitoarei Președinții a Consiliului Uniunii Europene. Întâlnirile acestui forum sunt în desfășurare, iar autoritățile ne asigură că pregătirile sunt în toi.

„Pentru România, asumarea poziției de Președinte a Consiliului UE presupune o extraordinară oportunitate de a-și demonstra aderența la valorile europene, de a-și reafirma susținerea cu privire la proiectul european și de a  contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia. Păstrarea unității proiectului european și a integrității politicilor europene, în beneficiul cetățenilor europeni, reprezintă obiectivul strategic în jurul căruia va gravita întregul proces de pregătire și derulare a Președinției României la Consiliul UE.” –  se prezint pe site-ul Ministerul Afacerilor Externe, Ministru delegat pentru Afaceri Europene.

 

---