CITIRE

Prin București – 7 atracții în Parcul Carol

Prin București – 7 atracții în Parcul Carol

La inițiativa omului politic Ion N. Lahovari, s-a amenajat pe Dealul Filaretului, cândva cu podgorii întinse și grădină de zaiafet pentru bucureșteni, un parc frumos ce va purta numele regelui Carol I. Intenția era de a se organiza acolo o expoziție națională în anul 1906 când se împlineau 40 de ani „de domnie glorioasă a Majestății Sale, Regele Carol I”, 25 de ani de la proclamarea Regatului României și 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împăratul Traian.

„În ceea ce priveşte locul amenajării acestei expoziţii, au existat mai multe propuneri: ex. Cotroceni, Șoseaua Kiseleff; în cele din urmă s-a stabilit organizarea acesteia la Filaret (pe câmpul Filaretului, cel numit din anul 1848, Câmpul Libertăţii)”, scrie istoricul Magdalena Dorojan.

Parcul Carol I| Credit foto : Mira Kaliani

Proiectul a fost coordonat de peisagistul francez Eduard Redont și a implicat mai mult de 20 de arhitecți și ingineri. În câteva luni, s-a săpat, terasat și modelat terenul, plantat arbori și arbuști și s-au ridicat mai multe construcții care au rămas și după închiderea evenimentului jubiliar. Expoziția a fost inaugurată în 6 iunie 1906 și s-a închis la sfârșitul anului, în 24 noiembrie. În urmă, a rămas un parc elegant cu numeroase comori  (unele au fost adăugate de-a lungul timpului). Iată șapte dintre acestea.

Parcul Carol I, Fântâna Cantacuzino | Credit foto : Mira Kaliani

Fântâna Cantacuzino

La jumătatea secolului al XVIII-lea, mitropolitul Filaret a construit pe dealul ce i-a purtat numele o fântână, „un minunat monument de artă orientală”, cum scria Nicolae Vătămanu. După un secol, jurnalistul francez, Ulysse de Marsillac, nota cu regret că fântâna de pe Dealul Filaret, a dispărut; nu a mai fost îngrijită și s-a degradat. Fântâna care este azi în Parcul Carol I a fost construită în 1870 pe cheltuiala lui George Grigorie Cantacuzino, atunci primar al Bucureștiului. Planul arhitectural a fost făcut de Alexandru Freiwald și sculptura realizată de Carol Storck, însă, cum observa Ulysse de Marsillac, „nu are originalitatea celei vechi”.

Parcul Carol I, Una din statuile ce formează ansamblu Giganții | Sursa foto : cimec.ro

Giganții

La deschiderea expoziției, în iunie 1906, aceste două statui realizate de Frederic Storck și Dimitrie Paciurea au fost amplasate în fața Palatului Artelor și a peșterii artificiale amenajate cu ocazia evenimentului. Atunci, între coloșii de piatră se afla o lucrare a sculptorului Filip Marin ce reprezenta o femeie, Nimfa adormită, motivul ranchiunei lor. Nu e greu de ghicit, cei doi erau îndrăgostiți de aceeași femeie; când femeia s-a aruncat în valurile mării a promis că acela care o va salva îi va fi soț. Disputa dintre bărbați i-a fost fatală; ea s-a înecat și, ca pedeapsă, ei au rămas împietriți pe veci într-o iubire neîmplinită. În Parcul Carol au rămas însă doar statuile giganților, pe aleea principală, la intrarea din Piața Libertății. „Un tovarăş a decis la un moment dat ca femeia de piatră să fie mutată în Parcul Herăstrău, şi astfel a ucis povestea”, scrie Irina Munteanu.

Muzeul Național Tehnic prof. ing. Dimitrie Leonida | Sursa foto : mnt-leonida.ro

Muzeul Național Tehnic prof. ing. Dimitrie Leonida

Muzeul Național Tehnic a fost fondat de inginerul Dimitrie Leonida, în 1909. Inițial, a funcționat într-o altă clădire, fiind mutat în incinta parcului Carol I din 1928. În actuala clădire, unde a fost Pavilionul Industrial în timpul expoziției naționale, se află din 1935. Are o suprafață de 4500 de metri pătrați, interior și exterior, și expune interesante piese, printre care machetele avioanelor lui Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă sau primul automobil aerodinamic.

Parcul Carol I, Fântâna Zodiac | Credit foto : Mira Kaliani

Fântâna cu zodiac

În 1935, s-a inaugurat în București prima expoziție urbanistică „Luna Bucureștiului”, o serbare ce a devenit populară în timp. Atunci s-a construit o monumentală fântână arteziană numită Fântâna zodiac sau cu zodiac după planurile arhitectului Octav Doicescu. „Pe partea exterioară, cupa fântânii este împodobită cu figurile zodiacului, lucrate în mozaic alb-negru de sculptorul Mac Constantinesc”, scrie Silvia Colfescu într-un ghid al Bucureștiului.

Parcul Carol I, Arenele Romana | Credit foto : Mira Kaliani

Arenele romane

Complexul a fost construit pentru Expoziția generală română din 1906 și a fost destinat spectacolelor în aer liber. Amfiteatrul a fost proiectat de arhitectul Leonida Negrescu și de inginerul Elie Radu. Pe vremuri, se organizau diferite spectacole, inclusiv gale sportive.

Parcul Carol I, Turnul de apă | Credit foto : Mira Kaliani

Turnul de apă

A fost înălțat cu ocazia Expoziției din 1906 și are 23 de metri. Scopul acestei construcții a fost cât se poate de practic. În cazul izbucnirii unui incendiu în timpul Expoziției din parcul Carol I pompierii aveau în apropiere un turn de apă ce asigura apa necesară pentru o intervenție rapidă. Deoarece rezervorul de apă nu se încadra în gustul estetic al vremii,  s-a hotărât ca turnul să fie inclus într-o construcție. În acest mod s-a realizat, la scară redusă, un edificiu după modelul cetății Poenari, ridicată de Vlad Țepeș. Cum bazinul de apă nu a funcționat niciodată, de-a lungul timpului, clădirea a primit tot felul de destinații. În prezent, aici este sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și nu se poate vizita în interior. De altfel, sunt doar câteva birouri, însă pe turn este o platformă de unde pot fi surprinse panorame cu parcul Carol I și Bucureștiul.

Parcul Carol I, Mausoleul | Credit foto : Mira Kaliani

Mausoleul

În 1923, în fața clădirii Palatului Artelor – unde funcționa atunci Muzeul Militar – s-a inaugurat Mormântul Ostașului Necunoscut, în memoria celor căzuți în timpul Primului Râzboi Mondial. Palatul a fost însă puternic afectat de un incendiu și apoi distrus de cutremurul din 1940 ; în 1943 a fost demolat și s-a făcut proiectul pentru realizarea unui complex memorial. Acesta includea realizarea unui monument inspirat de Tropaeum Traiani de la Adamclisi. La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, lucrările au fost oprite. Actualul monument, conceput ca o necropolă, a fost realizat între anii 1959-1963 după modelul vechiului proiect. Mausoleul are 48 de metri înălțime și, la inaugurare, se numea „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”. Acum este cunoscut cu numele de Mausoleul din Parcul Carol I.

Parcul Carol I | Credit foto : Mira Kaliani


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.