CITIRE

Prin Bucureștiul de azi, 7 locuri pentru plimbăreț...

Prin Bucureștiul de azi, 7 locuri pentru plimbăreți

Știu că nu este cel mai prietenos oraș din lume cu cei care aleg să se plimbe prin el pe jos sau cu bicicleta. Totuși, ar fi răutăcios să nu spun că, de câțiva ani, unele lucruri s-au mai schimbat în bine și plimbările la pas devin încetul cu încetul destul de agreabile în București. Cel puțin prin câteva din locurile mele preferate, și nu sunt chiar puține.

Bucureștiul are farmecul lui, pe alocuri boem, pe ici pe colo haotic. În anotimpul în care zilele încep să fie tot mai scurte, își schimbă și el look-ul, încearcă să fie mai potolit, mai așezat, după ce a petrecut o vară întreagă. Asta nu înseamnă că și noi trebuie să stăm liniștiți acasă – dimpotrivă! Chiar dacă zilele sunt acum mai scurte, pot fi mai plăcute, în primul rând pentru că am scăpat de arșița verii.

Încă în briza toamnei ce invită la plimbări pe jos, iată șapte locuri din București unde poți face asta.

Cotroceni | Credit foto: Mira Kaliani

Străduțele din Cotroceni

Cotroceni, locul unde se află și reședința oficială a președintelui României. Când eram studentă și stăteam în Grozăvești, am descoperit mai bine acest loc, fiind unul din locurile mele preferate pentru plimbări. Îmi amintesc mai ales diminețile de duminică, făceam ce făceam și mă trezeam umblând și rătăcind pe străduțele acestui cartier select unde domnea o liniște nemaiîntâlnită în București. Aveam impresia că sunt în alt oraș iar toate acele vile superbe, cu o arhitectură deosebită, mă cucereau de fiecare dată.

Ca istorie, pe locul unde se află acum acest cartier, cândva au fost întinse păduri – Codrii Vlăsiei. De altfel, aproape pe toată suprafața Bucureștiului de azi erau în urmă cu sute de ani păduri. Domnitorul Țării Românești, Șerban Cantacuzino, a primit în dar, ca răsplată, zona Cotrocenilor unde a ctitorit în 1679 mănăstirea Cotroceni, iar apoi palatul domnesc.

Grădina Botanică | Credit foto: Mira Kaliani

Pe diferite străduțe din cartier sunt împrăștiate acum tot felul de cafenele și ceainării, unele cu mici grădini interioare. În zonă se află Grădina Botanică.

Strada Stavropoleos

În Centrul Istoric al Bucureștiului, străduța aceasta de nici 200 de metri are ceva numai al ei – poate pentru că aici este și micuța și splendida biserică ce poartă același nume, înălțată în 1724, în vremea domniei lui Nicolae Mavrocordat.

Numele bisericii și al străzii vine de la cuvântul grecesc stauropolis, ce înseamnă orașul crucii. Curtea bisericii poate oferi un refugiu perfect când vrei să ieși un timp din zgomotul orașului.

Pe strada Stavropoleos | Credit foto: Mira Kaliani

Străduța face legătura între strada Smârdan și Calea Victoriei. Amatorii de imagini cu Bucureștiul au aici cadre interesante, cu biserica, dar și cu palatul CEC-ului și Caru’ cu bere – potrivit prezentării acestui loc, în 1879, exista La Carul cu bere, o berărie deschisă de un ardelean. Numele hanului ce a rămas și azi s-a tras de la felul în care era adusă pe atunci berea.

Calea Victoriei | Credit foto: Mira Kaliani

Calea Victoriei

Amenajată nu de mulți ani cu trotuare largi și benzi pentru biciclete, Calea Victoriei este acum bulevardul ce îmbie la plimbări. Are o lungime de 2,7 kilometri, de la Splaiul Independenței până în Piața Victoriei. Constantin Brâncoveanu este cel care a dorit să se unească Drumul Brașovului (ce pornea de la Cercul Militar de azi până în Piața Victoriei) cu Ulița Mare spre Sărindar (strada ce venea din Splaiul Independenței și urca până la biserica Sărindar, unde azi este Cercul Militar Național). Noua uliță, pavată cu trunchiuri de copaci, s-a numit Podul Mogoșoaiei. În urma Războiului de Independență, armata română a intrat triumfal în 8 octombrie 1878 pe Podul Mogoșoaiei. De atunci, a primit numele de Calea Victoriei, pe care îl păstrează de 140 de ani.

Biserica Kretzulescu | Credit foto: Mira Kaliani

O plimbare pe acest bulevard poate deveni și o călătorie prin istorie, cultură, artă. Câteva clădiri și monumente aflate pe Calea Victoriei așa cum le găsești pornind din Splaiul Independeței:  Muzeul Național de Istorie al României (în fostul Palat al Poștelor), Biserica Zlătari, Palatul CEC, clădire finalizată în 1900, Pasajul Macca-Vilacrosse, Casa Capșa, Biserica Kretzulescu, Muzeul Național de Artă al României (Palatul Regal), Biblioteca Centrală Universitară, Ateneul Român, Muzeul Colecțiilor de Artă (Palatul Romanit), Palatul Cantacuzino unde este Muzeul Național „George Enescu”.

În Grădina Cișmigiu | Credit foto: Mira Kaliani

Parcul Cișmigiu

Este cea mai veche grădină publică a Bucureștiului, aflată în zona centrală a orașului. Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, s-au construit două cișmele, însă an de an locul era inundat și a devenit o zonă insalubră. Generalul Pavel Kiseleff a dorit în 1830 să amenajeze pe teren o grădină publică, lucru ce s-a întâmplat după 17 ani,  în vremea când a domnit Gheorghe Bibescu. Atunci a fost angajat fostul director de la Grădinile imperiale vieneze căruia i s-a cerut ca pe acel loc mlăștinos și urât să facă o grădină de poveste. În 1852, au început noi lucrări de înfrumusețare și Grădina Cișmegiu a fost inaugurată după doi ani.

Rotonda scriitorilor – unde sunt busturile unor mari scriitori români – a fost amenajată în Cișmigiu în 1943. Un loc pitoresc este La Cetate, unde sunt ruinele unei mănăstiri ridicate în urmă cu peste 250 de ani.

Parcul Carol I | Credit foto: Mira Kaliani

Parcul Carol I

Parcul meu preferat din București este plin de atracții.  Pe lângă parc, este frumoasa biserică Cuțitul de Argint, ridicată, pe locul uneia mai vechi, între 1906-1910, cu ocazia aniversării a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Arhitectura bisericii a urmat modelul bisericii sf. Nicolae Domnesc din Iași.

Strada Xenofon, stânga; Biserica Cuțitul de Argint, dreapta | Credit foto: Mira Kaliani

În apropiere de parc, este și strada Xenofon, singura străduță în trepte din București. În urmă cu câțiva ani, scările au fost pictate și imagini cu această străduță plină de culoare au inundat internetul. În primăvară, când am mers să văd cum mai este desenată, am găsit-o uitată și neglijată de toți, ca o doamnă în vârstă, cândva faimoasă.

Parcul regele Mihai I / Herăstrău | Credit foto: Mira Kaliani

Parcul regele Mihai I

Parcul Herăstrău, cum a fost cunoscut mult timp, a fost amenajat în 1930 și a purtat atunci numele regelui Carol al II-lea. Mereu mi-a plăcut să mă plimb prin acest parc pe jos sau cu bicicleta și întotdeauna cu aparatul de fotografiat, fie în lumina răsăritului, fie în amurgul zilei. Una din imaginile mele preferate este cu lacul și, în fundal, silueta clădirii Casei Presei Libere.

În 1936, la marginea lacului Herăstrău s-a deschis Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, numit după fondator.

În apropiere de parc este cartierul Primăverii, unde se poate acum vizita Palatul Primăverii, reședința familiei Ceaușescu.

Parcul Natural Văcărești | Credit foto: Mira Kaliani

Parcul Natural Văcărești

A fost înființat în mai 2016, după o lungă istorie pe care o poți găsi și citi pe website-ul oficial. Prin anii 90, totul era dezolant în acea zonă – și acum simt vântul tăios al unei zile de sfârșit de toamnă.

După ce s-a vorbit tot mai mult de „Delta dintre blocuri”, am mers să explorez și eu locul fără pretenții de explorator; de fapt, prima dată m-am dus ca orice om curios să văd minunea. Accesul a fost destul de dificil, în plus peste tot erau suficiente gunoaie ca să te facă să nu te bucuri de o plimbare pe acolo. Deși în ultimul timp nu am mai avut timp să merg în acest loc, voi repara asta curând – mai ales acum când citesc despre el și vreau să cred că lucrurile încep să se schimbe tot mai mult în bine. După ce parcul natural a fost înființat, zona va trebui să fie protejată așa cum se cuvine.

De pe site-ul parcului aflu că au fost identificate aici 138 de specii de păsări, printre care lebăda de vară, cormoranul mic, rața roșie. Amenajat, îngrijit, supravegheat, sunt absolut convinsă că Parcul Natural Văcărești va fi un loc deosebit pentru iubitorii de natură și plimbări agale.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.