Cu ocazia fiecărui scrutin electoral, în România apare tema absenteismului la vot. Inspirate de un model implementat în alte țări, mai multe personalități publice au propus în ultimii ani soluția votului obligatoriu. Încercând să aflăm în ce măsură ar ajuta țara noastră o astfel de obligativitate, am analizat argumentele actorilor aflați de ambele părți ale dezbaterii.

Printre principalele deosebiri dintre România și celelalte state europene se numără și procentajul scăzut al prezenței la vot. În țările cu o democrație solidă, precum Germania de exemplu, mai bine de 80% dintre cetățeni votează la alegeri. Același lucru se întâmplă și în Belgia, unde prezența la vot depășește de cele mai multe ori 90%.

Mai mult decât atât, la nivel internațional sunt 32 de state în care votul este obligatoriu, iar din acestea 6 se află în Uniunea Europeană. Recent, lângă acestea s-a alăturat și Bulgaria, care a introdus votul obligatoriu în toamna anului 2016, cu ocazia alegerilor prezidențiale.

În Cipru, Grecia, Luxemburg și Belgia cetățenii care absentează nemotivat de la vot sunt amendați, iar belgienii riscă eliminarea de pe listele electorale la acumularea unui cumul de absențe, iar în Italia și Portugalia votul este obligatoriu doar la nivel teoretic, deoarece absenteismul nu se pedepsește prin lege.

Românii și votul

În tot acest timp, România încă are probleme în a se mobiliza pentru alegeri. Reamintim că singurul moment în care țara noastră s-a apropiat de rezultatele celorlalte state ale Uniunii Europene a fost cel al alegerilor europarlamentare și al referendumului pentru justiție, organizat de Președintele României Klaus Iohannis, din 26 mai 2019, când la vot au ajuns 51,20% din români.

Cu toate acestea, în prezent, rezultatele participării la vot a românilor cu ocazia primului tur al alegerilor prezidențiale a fost de 47,66%, adică cu aproximativ 4 procente mai puțin decât în luna mai. De această dată, însă, s-au remarcat mai mult românii din străinătate, care au atins un scor record de peste 675.000 de voturi.

Dorind schimbarea acestor rezultate, mai mulți oameni politici, sociologi și intelectuali au adus în discuție introducerea votului obligatoriu ca metodă pentru mobilizarea oamenilor la vot. Unii au fost de acord, iar alții au refuzat complet această posibilitate. Însă, chiar dacă există atât argumente pro, cât și contra, tot este dificil de explicat dacă implementarea acestei măsuri ar aduce efecte benefice în societate sau dacă acestea ar fi mai multe decât dezavantajele.

În aceste condiții, ce s-ar întâmpla totuși dacă votul nu ar mai fi doar un drept și ar deveni mai degrabă o obligație? Ar schimba în vreun fel situația alegerilor electorale din România? Concluzia stă în mâinile fiecăruia dintre noi, însă, pentru a alege cea mai bună decizie vă prezentăm care ar fi principalele avantaje și dezavantaje ale votului obligatoriu.

Votul obligatoriu: pro

Cei care susțin această tabără sunt de părere că obligativitatea votului este strâns legată de civism și responsabilizarea cetățeanului. Absenteismul la vot în România nu poate fi explicat doar ca un mod al societății de a protesta cu privire la acțiunile politicienilor sau la nedreptățile pe care cetățenii le îndură zi de zi din cauza corupției clasei politice. Acesta este adesea asociat cu o formă de comoditate sau de iresponsabilitate civică. Însă, dacă legea te-ar obliga să mergi la vot, atunci situația ar fi diferită.

Una dintre persoanele care sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu este Andrei Pleșu, scriitor și  și eseist român, care a menționat într-un articol publicat de revista Dilema Veche că obligativitatea votului ar ajuta în procesul de consolidare a spiritului civic al cetățenilor.

„Sînt pentru. Nu în principiu, nu din raţiuni teoretice, ci cu gîndul la circumstanţele particulare ale vieţii politice româneşti. Cred că e preferabil să consolidăm, prin lege, anemicul simţ civic autohton, decît să fim campionii absenteismului european şi să ne lăsăm conduşi de opţiunile (aproximative) ale unei minorităţi active sau manipulate”, explică scriitorul Andrei Pleșu, într-un text publicat în Dilemaveche.ro.

De aceeași părere sunt și o parte din politicienii români. Deputatul Adriana Săftoiu, de exemplu, a declarat pentru Gândul.info faptul că este de acord cu introducerea votului obligatoriu, chiar dacă în trecut nu putea accepta această opțiune.

 “Votul obligatoriu înseamnă regulă. Eu ştiu că argumentul suprem contra votului obligatoriu îl constituie faptul că este un drept personal şi că n-ar trebui să devină obligaţie. Dar dreptul de a vota implică o obligaţie cetăţenească. La ora actuală, 32 de ţări au vot obligatoriu. (…) Ei bine, ei au luat încă de anul trecut în dezbatere ideea votului obligatoriu, pentru că li se pare îngrijorător ca doar 61 la sută dintre cetăţeni să participe la scrutin. Iar în România se prezintă între 35 şi 40. (…) Şi asta pentru că politicianul mobilizează cel mai uşor comunitatea săracă. La noi, votul e uşor de cumpărat, iar politicienii se declară, cel mai adesea, împotriva introducerii votului obligatoriu”, menționa în 2009 Adriana Săftoiu.

Așadar, dacă cetățenii se vor mobiliza la vot într-un număr care să depășească pragul de 50% nu vor mai exista posibilități de fraudare a alegerilor, adică nu se va mai putea vota în numele celor care nu au fost prezenți sau politicienilor le-ar fi destul de greu să cumpere voturi, în contextul în care ar vota o țară întreagă.

Apoi, o prezență mare la vot ar aduce după sine și o legitimitate mai mare și a politicianului ales, fie că vorbim despre alegerile prezidențiale, locale sau parlamentare. Un lucru extrem de important, care îi va acorda acestuia atât o putere mai mare de a acționa în folosul societății, dar și o răspundere mai mare în fața cetățenilor.

Votul obligatoriu: contra

De cealaltă parte a baricadei argumentele se bazează mai mult pe ideea că introducerea unei astfel de măsuri ar fi incompatibilă cu democrația în sine și că obligativitatea dreptului de a vota se aseamănă mai mult cu o decizie care ar corespunde unui stat comunist, încălcând astfel principiul libertății de a alege și de a fi ales.

Mai mult, votul este un drept reglementat prin Constituția României, iar orice modificare adusă acestuia trebuie să se realizeze potrivit legii. Acest lucru se suprapune, însă, articolului 36: „Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”, potrivit avocat.net.

Astfel, dacă votul ar deveni obligatoriu, atunci ar fi încălcat alineatul 1 al Articolului 2 din Constituție: „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum”. Judecând astfel, o obligație reprezintă o formă de constrângere care se suprapune principiului libertății, iar dacă votul ar deveni obligatoriu, alegerile nu ar mai fi libere.

La momentul în care această temă a fost discutată în spațiul public, liderii partidelor politice de la acea vreme nu au îmbrățișat ideea votului obligatoriu, unii din ei refuzând-o categoric.

Mircea Geoană a fost una dintre vocile care s-a opus implementării unei astfel de decizii: “Din câte ştiu eu, doar în două-trei ţări europene, votul e obligatoriu: Belgia şi parcă Grecia. Eu spun că ar fi bine să încercăm, mai degrabă, să recâştigăm încrederea oamenilor în alegeri şi în politică, în general. Nu cred că prin constrângere îi vom face pe români să fie mai implicaţi, din punct de vedere civic. (…). Poate putem găsi formule mai moderne de vot. Eu spun că prin constrângere, românii nu răspund la astfel de teme, ci mai degrabă prin convingere”, a declarat acesta pentru Gândul.info.

Acestea sunt, însă, doar câteva argumente, atât pro cât și contra. Ideea votului obligatoriu rămâne însă o temă care merită, cu siguranță, o dezbatere serioasă. Chiar dacă o asemenea măsură ar aduce după sine avantaje și dezavantaje, ar putea rămâne, în final, o variantă pentru mobilizarea la vot a românilor, care după mai bine de 30 de ani de democrație nu au înțeles în întregime cum funcționează acest proces și cât de multă responsabilitate au primit odată cu acest drept.

---