Site icon Editia de Dimineata

Prof. Alina Bârgăoanu: Cea mai bună apărare împotriva dezinformării o reprezintă buna guvernare

La mai bine de un an de la invazia Rusiei în Ucraina, întreaga regiune este prinsă într-un adevărat război informaţional.

România este asaltată de naraţiuni false şi de o campanie a propagandei antioccidentale ruse.

Aceasta are câteva constante care ne vizează şi pe noi, ca ţară, în încercarea de a slăbi încrederea în autorităţi şi de a sădi suspiciune, a afirmat prof. univ. Alina Bârgăoanu, membră în Consiliul Consultativ al European Digital Media Observator, expert în combaterea știrilor false și a dezinformării. Prof. univ. Alina Bârgăoanu, membră în Consiliul Consultativ al European Digital Media Observator, expert în combaterea știrilor false și a dezinformării, a fost invitata ”Serviciului de noapte cu Maria Țoghină”, de la Radio România Actualități.

„Am descoperit câteva constante ale acestor mesaje care vin în mod explicit din partea Federației Ruse. Nu facem noi supoziții sau interpretări, pentru că ele se corelează foarte mult cu discursul oficial. Și atunci am evidențiat în acest raport constanța unor teme precum Ucraina este un stat nazist’ sau ‚Ucraina este un stat inventat, care nu merită să existe’, sau o narațiune care deja se apropie foarte mult de interesele României – faptul că războiul din Ucraina ar fi fost de fapt provocat de NATO și aici intrăm foarte mult pe interesele cât se poate de precise ale României. România este prinsă în această narațiune. Faptul că ar fi instalate echipamente ofensive în România și în Polonia, acestea ar fi urmat să fie instalate și în Ucraina. Și cel mai recent fake news legat de baza militară americană presupusă a se fi construit pe canalul Bîstroe. Vorbim despre lucruri care nu au bază factuală. Și atunci ne-a interesat foarte mult această narațiune potrivit căreia, de fapt, războiul ar fi fost provocat de către NATO, Uniunea Europeană, Occidentul colectiv, SUA, depinde. Actorul este declinat în diverse exprimări, pentru că această narațiune, încă o dată, ne vizează foarte mult și pe noi, ca țară” – prof. univ. Alina Bârgăoanu

În România, propaganda este mai degrabă indirectă, pentru că nivelul de încredere de care se bucură Federaţia Rusă este mic.

Naraţiunile care au pătruns, totuşi, se referă la tratamentul minorităţilor din Ucraina, printre care şi cea a etnicilor români, aşa-numita persecuţie a preoţilor români din statul vecin şi o temă inflamată în jurul căreia s-au făcut declaraţii duse la dramatism, fără a aştepta să vedem exact ce se întâmplă: tema Canalului Bîstroe.

Expert în combaterea știrilor false și a dezinformării, Alina Bârgăoanu a explicat, la ”Serviciul de noapte cu Maria Țoghină”, modul cum acestea pătrund pe canalele de comunicare din România.

“În acest moment, intră simultan și în mediul online și în mass-media mainstream, dar eu rămân la părerea mea că ceea ce pătrunde în mediul online are drept obiectiv, după aceea, să ajungă în mass-media mainstream. Adică, până în momentul în care aceste conținuturi nu ajung pe televiziunile mari, pe radiourile mari, eu cred că ele ar avea un caracter marginal. Cred că miza este ca aceste lucruri să apară în în mass-media mainstream. De aici și responsabilitatea majoră, implicarea jurnaliștilor, ce limbaj folosesc, ce încadrări, cum verifică responsabilitatea. În momentul când presa și liderii politici se predau în fața acestor încadrări retorice, contracararea este mult mai complicată. De multe ori aceste conținuturi circulă pe whatsapp și noi ne lovim de ele, după ce oamenii deja au fost convinși”.

Un lucru este cert: războiul informaţional trebuie prevenit, iar dezinformarea, combătută atunci când apare şi cea mai bună apărare o reprezintă buna guvernare.

„Reziliența de grup și de țară se creeaza prin buna guvernare. Iar dezinformarea trebuie combătută atunci când apare. Fără restabilirea faptelor nu putem ajunge la reziliență. Cea mai bună apărare împotriva dezinformării, împotriva atacurilor, inclusiv de natură informațională, o reprezintă buna guvernare, parteneriatul între clasa conducătoare și cetățean, rezultatele guvernării, capacitatea acesteia de a produce bunuri publice precum educație, securitate, infrastructură, comunicare publică. Nu este vorba despre o critică, eu cred că inclusiv pe războiul din Ucraina, capacitatea de comunicare strategică este poate încă la început. Cred că nu valorificăm foarte mult în plan comunicațional, în planul comunicării externe, mai ales în exterior, lucrurile pe care le facem în țară„, a conchis Alina Bârgăoanu.

Puteți urmări emisiunea aici:

Exit mobile version