Inițiativa 2035-Prima Generație Fără Tutun a României, organizație formată din peste 350 de ONG-uri, solicită autorităților modificarea și completarea cuprinzătoare a întregii legislații privind controlul tutunului. Într-un manifest intitulat Scoateți tutunul din fața, din mintea și din viitorul fiecărui copil al României!, ONG-urile solicită adoptarea de urgență a modificărilor legislative care să îndepărteze orice surse de publicitate și promovare, directă și indirectă, pentru produsele din tutun.
Teodor Cristian Blidaru
Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Teodor Cristian Blidaru, președintele Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România și unul dintre cei mai entuziaști reprezentanți ai Inițiativei explică scopul ONG-urilor: „Inițiativa 2035-Prima Generație Fără Tutun a României este o comunitate formată din peste 350 de organizații, mici și mari, unite de o cauză comună. Este o echipă foarte mare, formată din oameni extraordinari din foarte multe domenii de activitate și profesii, de la ONG-iști la persoane publice, de la profesori universitari la studenți. Pentru mine a fost și este o structură de suflet, deoarece a fost primul domeniu în care am activat la începuturile implicării mele în mișcarea medicinistă națională, în urmă cu trei ani, imediat după modificarea legislației și interzicerea fumatului în spații închise. Ca studenți, eram implicați sau organizam o multitudine de proiecte și activități în sfera prevenției consumului de tutun, însă impactul era limitat la mici comunități. Prin implicarea în Inițiativa 2035, acei studenți implicați în campanii despre tutun pe Facebook sau în școli, am ajuns la aceeași masă cu factori decizionali din domeniul medical, reușind să dovedim că avem o voce și un impact real la nivel sistemic. Pentru mine, această colaborare a fost o tranziție de la local la național, de la comunitar la sistemic, tranziție fără de care ar fi durat mult mai mult să învăț mersul lucrurilor și să îndeplinesc eficient responsabilitatea de a îmi reprezenta colegii din toată țara”.
Fumatul, un obicei popular
Aura Maria Călin
La solicitarea site-ului nostru, editiadedimineata.ro, psihologul Aura Maria Călin explică de ce este fumatul un obicei popular. „Fumatul reprezintă un obicei popular deoarece ca profil, majoritatea fumătorilor au o atitudine pozitivă când vine vorba de consumul de tutun în sensul că pun pe primul plan avantajele pe care le obțin fumând: gestionarea situațiilor stresante, relaxarea și plăcerea temporară obținută. Ei evită să recunoască astfel dezavantajele și efectele pe termen lung ale fumatului precum cancer pulmonar, afecțiuni cardiovasculare, infecții respiratorii, disfuncții erectile la bărbați sau deces prematur”.
„La un moment dat, în perioada liceului, în context social și al anturajului, am fumat câteva țigări”, mărturisește Teodor Cristian Blidariu. Întrebat ce l-a făcut să stea departe de tutun pe termen lung, Teodor explică: „Nu am simțit niciodată nevoia de a fuma și am fost crescut într-un mediu în care mi-au fost explicate riscurile fumatului, fapt care mi-a întărit ideea că nu este o necesitate, ci un lucru pe care alegem să îl facem, noi singuri, de foarte multe ori fără a înțelege efectele nocive și dependența. Chiar și când aș putea spune că am fost tentat, mi-am dat seama că este o capcană, o banală decizie inconștientă care poate avea urmări nu tocmai plăcute pe termen lung. Așa că m-am hotărât că am voința să ii rezist și am facut-o. Ce nu înțelegem de foarte multe ori este că tutunul este un «silent killer» foarte lent, pare inofensiv la prima țigară, a doua, primul pachet, dar când devine o rutină greu de oprit, atunci nu mai este doar un viciu «de gașcă» inofensiv. Nimeni nu se gândește că acele câteva țigări fumate la început vor duce la alte câteva mii fumate din dependență. Au fost două momente «tentante», în care mulți dintre colegii mei s-au apucat de fumat și astăzi încă încearcă să se lase. Primul a fost în liceu, când era lucrul pe care îl făceau copiii cool și care era făcut în filme de oamenii cool. Poți fi cool și fără să fumezi, poți fi copilul cool care mănâncă un măr în loc de a fuma o țigară. Poți fi acceptat într-un grup sau colectiv și fără a fuma, pentru ceea ce ești. Știu că sună clișeic, dar dacă ai “prieteni” care te forțează să fumezi sau condiționează în orice fel, fă-ți alți prieteni, pentru că înseamnă că actualii au niște valori morale eronate. Al doilea moment a fost probabil la începutul facultății, când pare că este acel ceva care te face să treci mai ușor peste stresul unui stil nou și mai greu de viață. Este o iluzie, este un viciu consumator de bani, timp, energie și sănătate, care doar pare că ne debarasează de stres. Putem găsi orice altă rutină care să ne ajute să trecem peste greutăți, nu trebuie să fie inhalarea, repetată, fără niciun motiv a peste 60 de substanțe dovedite cancerigene.”
Ce efecte au asupra elevilor campaniile împotriva fumatului?
„Campaniile anti-fumat organizate cu scop preventiv au un rol deosebit de important în informarea corectă a adolescenților. De multe ori, prima țigara este aprinsă doar pentru a trăi o experiență nouă sau pentru a se simți integrat într-un grup, pentru a socializa dar și ca gest de rebeliune în anumite cazuri. Fiind conștienți de efectele pe termen lung asupra organismului, adolescenții pot decide în cunoștință de cauză cat de des recurg la fumat și cu ce scop. Să nu uităm de factorii de risc implicați: părinți și prieteni fumători, consumul de alcool și droguri, anumite boli mentale precum depresie, schizofrenie etc. care îngreunează sprijinul oferit pentru a renunța la fumat.”, consideră psihologul.
Întrebată care sunt condițiile în care elevii se apucă de fumat, psihologul Aura Maria Călin explică: „Chiar dacă va experimenta o țigară, sunt șanse mici ca un elev să continue să fumeze dacă simte că nevoile sale psihologice din copilărie (nevoia de conectare emoțională, de autonomie, de a fi înțeles, susținut etc.) și cele specifice vârstei (nevoia de spațiu, de cunoaștere și relaționare, de independență, de acceptare etc.) sunt satisfăcute. Contează foarte mult climatul familial în care a crescut, relațiile dintre părinți, gradul de înțelegere și starea afectivă stabilită între membri familiei precum și evenimentele traumatizante care pot apărea”.
Reglementările privind tutunul, greu de acceptat de către fumătorii adulți
Psihologul consideră că chiar dacă există o opoziție din partea fumătorilor față de propunerile organizațiilor, în final aceștia vor accepta noile reguli. „Chiar dacă scopul și mesajul campaniilor este clar transmis, de fiecare dată cand intervine o schimbare, oamenii au nevoie de o perioadă de adaptare. Inițial pot fi furioși deoarece se schimbă regulile, pot exista perioade de negare spunandu-și că ei nu se vor conforma dar în final vor accepta schimbarea”.
Întrebat cum își propune Inițiativa 2035 să comunice cu fumătorii adulți, Teodor Cristian Blidaru explică: „Nu suntem absurzi sau «talibani antifumat», cum ne-a numit industria tutunului la un moment dat. Suntem un grup de oameni normali, printre care chiar și foști fumători, care comunică cu alți oameni normali, în mod normal. Toate mesajele și inițiativele noastre sunt bazate pe dovezi științifice și pe exemple concrete care se întâmplă în jurul nostru, pe care le prezentăm într-un mod cât mai simplu și ușor de înțeles. Comunicăm rațional, încurajând cunoașterea riscurilor și educația, fără a nega drepturile nimănui. Însă vom face tot ce putem pentru a îi apăra pe cei care nu își pot apăra singuri dreptul la sănătate, făcând aici referire la copiii, țintele cele mai aducătoare de profit pe termen lung ale producătorilor de tutun. Este timpul să scoatem Romania din topul rușinos al țărilor cu cel mai mare număr de fumători adolescenți!”
Întrebat ce ar trebui să știe oricine vrea să se apuce de fumat, Teodor Cristian Blidaru prezintă mai multe aspecte pe care le consideră îngrijorătoare: „O singură țigară conține peste 250 de substanțe dăunătoare, dintre care 69 s-au dovedit a fi cancerigenă. Cele mai frecvente cancere cauzate de fumat sunt cele de plămâni, laringe, esofag, stomac, colon, pancreas. Datorită afectării întregii stări de sănătate, fumătorii au o rată de mortalitate prematură (prin cancer, afecțiuni cardiace sau accident vascular cerebral) de trei ori mai mare în comparație cu cei care nu au fumat niciodată. Bărbații fumători au un risc crescut de disfuncție erectilă. Gravidele fumătoare prezintă un risc crescut de avort spontan sau naștere prematură. Fumatul produce dependență, chiar dacă pare inițial că este un viciu controlabil. Dar, credeți-mă, dacă fiecare țigară nu ar avea destulă nicotină pentru a produce o dependență certă, nu ar fi un business bun pentru industria tutunului. Pentru ei fiecare fumător este o mică franciză și se asigură că mentenanța este susținută, pentru a rămâne parte cotizantă din business. În medie, un fumător trăiește cu zece ani mai puțin decât un nefumător.”
Fumatul, un obicei la care se renunță cu greu
Psihologul consideră că este dificil să renunți la fumat. „A renunța la un obicei înrădăcinat de mult timp este extrem de greu și este mai presus de toate o alegere personală. Procesul este îngreunat dacă persoana vizată nu este cu adevărat motivată să renunțe la fumat iar dacă actul în sine îi aduce satisfacție. Fumatul a devenit deja o rutină și apare asociat cu anumite momente și obiceiuri ale persoanei: dimineața la cafea, după masa de pranz, într-o discuție telefonică, la o întalnire cu prietenii”.
Întrebată ce se poate face pentru a renunța la fumat pe termen scurt, psihologul Aura Maria Călin explică: „Dependența se instalează atat la nivel biologic cat si la nivel psihologic, iar un fumător poate rezista fără doza zilnică de tutun doar pană cand apare fenomenul de sevraj. Pe termen scurt, poate fi o provocare pentru fumători să încerce să fie mai conștienți de nevoile lor: «am nevoie cu adevărat să fumez în acest moment sau pot găsi altă soluție pentru a mă relaxa?» și să încerce să adopte obiceiuri mai sănătoase care să înlocuiască țigara: «în loc să fumez de plictiseală mai bine ies la alergat». În multe cazuri, dependenții de nicotină nu sunt conștienți de nevoile pe care și le îndeplinesc prin fumat dar implicarea într-un proces terapeutic alături de un psiholog specializat îi poate susține în acest demers”.
„Pe termen scurt, continuăm eforturile pentru educarea populației cu privire la consumul de tutun, dar se anunță și vremuri interesante din punct de vedere legislativ, cu o nouă propunere legislativă în dezbatere publică. Această propunere legislativă, susținută de întreaga comunitate a Inițiativei, prevede reglementarea țigărilor electronice, dispozitivelor care încălzesc tutunul, dar și limitarea reclamelor și sponsorizărilor făcute de companiile de tutun. Susținerea acestei inițiative legislative este o prioritate pentru Inițiativa 2035 în perioada următoare.”, prezintă Teodor Cristian Blidaru planurile Inițiativei 2035 din perioada următoare.
„Pe termen lung, Inițiativa își propune să facă tot ce este posibil pentru adoptarea tuturor acelor politici și măsuri care să permită ca generația născută în anul 2017 să fie nefumătoare la vârsta maturității, în anul 2035. Principiile de bază care unesc întreaga comunitate sunt construite în jurul copiilor și tinerilor, fiind principala noastră prioritate. Câteva dintre aceste principii sunt: copiii să se poată naște fără să sufere din cauza efectelor nocive ale tutunului, să se poată dezvolta într-un mediu fără tutun, să beneficieze de o educație care să le permite decizii avizate de respingere față de tutun și să protejăm toți tinerii de interesele comerciale ale industriei, care profită de pe urma câștigării de noi consumatori de tutun.”, dezvăluie Teodor.
Sursă cover foto: descopera.ro