CITIRE

Puterea unui rege. De la lumea antică la cea tehno...

Puterea unui rege. De la lumea antică la cea tehnologică, în prima bibliotecă a lumii

Grecii i-au dat numele „între râuri”, adică mesos și potamos, pentru că Mesopotamia se întindea între râurile Eufrat și Tigru, în Orientul Apropiat, cum ar spune istoricii, ce ține în ziua de azi câte puțin de Irak, Siria, Turcia, zona de sud. În nordul și estul Mesopotamiei, trăia un popor de îndrăzneți, bătăioși, negustori abili. Erau asirienii, cei care au profitat de calitățile și de ținutul lor pentru a cuceri, a domina, a se îmbogăți.

Cum ținutul lor era unul deschis – nu avea munți sau țărmuri care să-l facă mai greu accesibil celor dornici de noi teritorii –, asirienii s-au perfecționat ca luptători pentru a se apăra când erau atacați. Cu timpul, au întemeiat o armată atât de bine organizată încât au prins curaj și au pornit ei în cucerirea altora.

Au reușit să-și întemeieze un imperiu puternic și înfloritor ce avea capitala la Ninive. În momentul făuririi Noului Imperiu Asirian, datat între anii 934 și 609, regatul Babiloniei și cel al Egiptului au trecut o vreme în umbră. Noul imperiu a devenit cel mai puternic stat din lume.

Assurbanipal, detaliu scenă de vânătoare, Ninive, secolul 7 î.Ch., British Museum

Al șaselea rege al Noului Imperiu Asirian și ultimul care a dominat întreaga zonă a fost Assurbanipal, nume care înseamnă „Asur este creatorul unui moștenitor”. Grecii i-au spus Sardanapolos, iar romanii – Sardanapalus. El a domnit 41 de ani, din anul 668 până în anul morții, 627 î.Ch.. A fost renumit ca rege și comandant abil și tenace. Dincolo de figura lui de războinic neobosit, așa cum impuneau vremurile și nu numai, a rămas un personaj faimos în istorie pentru două lucruri.

A susținut în interes politic o serie de campanii militare celebre prin cruzimea cu care se desfășurau pentru a-și extinde puterea în teritorii.

Assurbanipal era cunoscut în vremea lui ca un om educat, vorbea akkadiana și sumeriana, și avea pasiunea (mai degrabă interesul) de a colecționa toate textele scrise.

Cele mai interesante informații despre modul în care Assurbanipal a adunat tăblițele pentru biblioteca lui regală au fost lăsate chiar de rege, potrivit unui articol despre Proiectul Bibliotecii lui Assurbanipal inițiat de British Museum, proiect ce a urmărit studiul celor mai importante tăblițe găsite în colecția regelui asirian Assurbanipal.

Tăbliță din Librăria Regală a lui Assurbanipal, cu un fragment din poemul Epopeea lui Ghilgameș | Sursa: Wikipedia

S-au păstrat două transcrieri ale scrisorii trimise de rege unor persoane numite special a se ocupa exclusiv de strângerea tăblițelor. Regele le cerea acestora să folosească toți erudiții pe care îi cunosc în Borsippa (în Babilonia, azi un sit arheologic) „pentru a strânge toate tăblițele câte există atât în locuințele lor, cât și cele păstrate în templul Ezida (din Borsippa, dedicat zeului Nabû, fiind al doilea cel mai mare loc de cult din Babilonia)”. La sfârșitul scrisorii, rezuma instrucțiunile date către cei desemnați, notând ferm că „nimănui nu-i este permis să păstreze pentru el vreo tăbliță”.

Au fost angajați învățați și scribi pentru a face cât mai multe copii textelor, cele mai multe provenite din surse babiloniene. Au fost trimiși să cutreiere întreg imperiul pentru a găsi și aduna toate tăblițele.

Era deseori crud față de inamicii lui și una dintre prăzile de război preferate avea legătură cu această pasiune – confisca de la învinși texte și nu ezita să se folosească de forță și să recurgă la amenințări directe pentru a-și convinge vecinii din alte state să-i trimită textele și să-și mărească biblioteca.

Interesul lui imens pentru a colecționa texte era legat în primul rând de dorința de a-și menține puterea. Cerea în mod special acele tăblițe în care „se specificau ritualuri și incantații”, practici de care avea nevoie pentru a-și păstra puterea regală, și căuta acele „tăblițe rare… care nu sunt în Asiria”.

În anul 612 î.Ch., orașul Ninive (în apropiere este azi orașul Mosul din Iraq) a fost distrus de o coaliție formată din babilonieni, sciți și mezi. Palatul regal a fost incendiat și focul a atins și clădirile bibliotecii. Tăblițele din lut au fost arse, iar acest eveniment menit a distruge a avut efectul invers: arderea a protejat tăblițele și a ajutat la păstrarea lor în stare bună. În schimb, tăblițele din ceară au fost distruse.

Intrarea din sud-vest în palatul de la Ninive, în timpul săpăturilor făcute de Austen Henry Layard | Sursa: Wikipedia

Intrarea din sud-vest în palatul de la Ninive, în timpul săpăturilor făcute de Austen Henry Layard | Sursa: Wikipedia

 

 

În 1849, călătorul, arheologul și istoricul de artă Austen Henry Layard a făcut o nouă expediție în zona unde cândva a existat Mesopotamia. Căutările lui au dus la descoperirea Bibliotecii lui Assurbanipal. A fost în anul 1851. După doi ani, a publicat două studii despre cercetările arheologice făcute de el atunci. În timpul lucrărilor, a trimis în Anglia exemplare din tăblițele găsite – cele mai multe scrise în akkadiană, cu caractere cuneiforme.

Deoarece au fost descoperite de arheologi britanici (după Austen Henry Layard, între 1852 și 1854, săpăturile au fost continuate de o echipă condusă de Henry Creswicke Rawlinson, cel considerat părintele asiriologiei), toate tăblițele găsite au fost transportate la Londra și astăzi fac parte din colecția asiriană de la British Museum formată din peste 30.000.

Scriere cuneiformă | Sursa: Wikipedia

Scriere cuneiformă | Sursa: Wikipedia

Tăblițele găsite la Ninive erau depozitate în patru clădiri diferite, ce făceau parte din Palatul regelui. S-au găsit peste 30.000 de tăblițe cuneiforme, întregi și în bucăți, toate recuperabile și cu texte ce puteau fi citite.

Din momentul în care a fost descoperită Biblioteca lui Assurbanipal, această casă a cunoașterii, cum i s-a mai spus, textele au stat la baza înțelegerii și a aprofundării studiului modern în ceea ce privește vechiul Orient Apropiat. Mai bine de un veac și jumătate a trecut de la descoperirea bibliotecii, o perioadă lungă de timp în care specialiști în asiriologie au studiat și deslușit tăblițele și fragmentele descoperite și le-au încadrat în diferite categorii, în funcție de tipul textelor.

Scrierile au fost grupate în două categorii. Cele administrative – legi, corespondență oficială, documente financiare și religioase – și scrieri ce transmit cunoștințe din diferite domenii, cum ar fi astrologie, medicină, literatură, geografie, mitologie, istorie, chiar și matematică. Una dintre cele mai importante scrieri găsite în Biblioteca Regală a lui Assurbanipal a fost Epopeea lui Ghilgameș, poem epic din cultura babiloniană, considerată cea mai veche scriere literară a lumii.

Mesopotamia - Biblioteca Assurbanipal British Museum | Sursa: The British Museum

Mesopotamia – Biblioteca Assurbanipal | British Museum | Sursa: The British Museum

În 2002, între British Museum și Universitatea Mosul din Iraq a fost inițiat proiectul Bibliotecii Assurbanipal pentru a aduce la viață acea veche bibliotecă, folosind tehnologia modernă. Tăblițe și fragmente au fost fotografiate și transformate în imagini digitale de înalte calitate și sunt disponibile online, cu texte traduse.

Sursa imagine cover: 10 Awesome


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.